25 dec. 2010

Craciun fericit

SC MELIOR ELECTROINSTAL SRL HUNEDOARA vă urează Sărbători fericite cu bucurii şi împliniri alături de cei dragi.
Moşul să vă găsească cu masa bogată si sufletul curat.
LA MULTI ANI!

Craciun Fericit



Mos Craciun

 


Tu iarăşi ai, om bun de azi,
Crăciun, cu ramuri verzi de brazi.
Colindul Sfânt tu iar îl ai,
Din glasuri coborând din rai.
Azi iarăşi vine Moş Crăciun
Cu obiceiul lui străbun,
Cu Dalbe flori şi Moş Ajun
Şi zeci colinde de Crăciun.
La Pruncul Mic, şi Luminat
Cu toţii merg la închinat,
Tu om al veacului de’acum,
Opreşte-te puţin din drum,
Căci vreau şi eu acum să-ţi spun,
La geam, Colindul de Crăciun.
Să ştii şi tu că Dumnezeu,
Făuritorul tău şi-al meu,
Dintr-o Fecioară-I zămislit,
În iesle, pe pământ venit.
Şi azi se naşte pentru noi,
Noi, fii ai vremurilor noi.
Mereu să credem cu temei
Noi, oameni din mileniul trei,
Că Moş Crăciun dac-a venit,
De Dumnezeu ni-i dăruit.

                       Radu Gyr

11 nov. 2010

Automation and control of pumps located at a large distance from the water tank


A water supplying system is generally consisting in a collector (located near user) and one or more pumps located near the water source (wells, lakes, etc.). Water is being pumped by these pumps through the piping system and sent towards the collector. Most of the times, pumps are located at an adequate distance which doesn’t allow to be connected with a control cable to the collector. This fact makes impossible their control by traditional method. And thus the necessity of pumps being controlled by radio waves or more recently, by GSM, had arisen.
The level sensor is calculating the level from the collector and transmits it through the control cables to the control box. Here, the signal is being transmitted by GSM to the control board, activating the pump. This control board includes the safety equipment, climate-proof equipment, as well as the control equipment for starting pumps functioning. The communication equipment makes possible for the control board and the supplying board necessary for the functioning of the pump to stay in touch permanently. The scheme was conceived in such a way as to allow some manual, local or remote controls.


The GSM communication system is made by Siemens and consists of: communication modem, adjustable automat, the energy supply source and the magnetic aerial. This communication system is functioning by GPRS method. This system of transferring data files (GPRS) is a relatively new method added to GSM service which allow for the information being transmitted and received through a mobile-phone network. The maximum speed up to 171.2kbps are obtained using 8 access ways in the same time, thing which makes GPRS being three times higher than the transmission speed through nowadays communication networks and ten times higher than the rapid data transfer (CDS) through GSM networks. Speed is one of the main advantages of the GPRS as compared to CDS. High speed and instant connection is a very important feature for crucial applications.
Some economical calculations can be made in order to check the amount of energy saved through this automation

XI.XI.MMX

POZE INSTALATII ELECTRICE

INSTALATII ELECTRICE INDUSTRIALE





INSTALATII DE ILUMINAT







ECHIPARE TABLOURI ELECTRICE





10 nov. 2010

MONITORIZAREA CONSUMURILOR ENERGETICE

Monitorizarea consumurilor energetice.
Compensarea automata a energiei reactive capacitive si inductive.

REACTOR INDUCTIV MONTAT IN STATIA DE 20KV.
Reactorul este conectat in permaneta la barele de 20Kv printr-o celula prevazuta cu intreruptor. Pentru a evita efectul de rezonanta, reactorul a fost proiectat pentru o valoare mai mare cu 8%.
b. REACTOR INDUCTIV MONTAT IN STATIA DE 6KV
La probele efectuate cu motorul de 6 Kv s-a constat ca curentul capacitiv produs de cablu de 20kv este suficient pentru compensarea puterii reactive. Din acest motiv am propus un reactor inductiv care sa fie cuplat printr-un contactor de 6kv in celula existenta. Acest contactor va primi conditia de pornire de la contactorul motorului de 6 kv printr-un releu de timp. Astfel reactorul inductiv va fi cuplat in retea un timp mai scurt micsorand astfel si pierderile de putere activa.
c. REACTOR INDUCTIC, FORMAT DIN MAI MULTE BOBINE, MONTAT IN STATIA DE 0,4KV.
Aceasta solutie permite urmarirea si reglarea mai fina a factorului de putere. Prin realizarea unui reactor inductiv din mai multe bobine cuplate prin contactoare exista posibilitatea de a corela, printr-un regulator electronic, circulatia puterilor reactive (capacitive si inductive). Este prevazut un tablou electric, complet automatizat care va urmarii circulatia puterilor reactive si va comanda introducerea in circuit a bobineleor cat sau a condensatoarelor (existente).
Prin montarea reactorului inductiv, transformatorul 20/0,4Kv, 1600KVA, va functiona cu randament maxim tinand seama ca incarcarea lui este la jumatate.



d. SISTEM DE TELEGESTIUNE A ENERGIEI ELECTRICE
Această soluţie tehnică permite urmărirea la calculator pentru toate punctele de masura a energiei electrice a urmatoarelor marimi:
- putere activa, reactiva si aparenta pe fiecare faza si trifazat
- energia activa, reactiva si aparenta
- tensiuni de faza si linie, frecventa
- curentii pe fiecare faza si media lor
- factor de putere pe fiecare faza si total
- THD (distorsunea armonica totala)
Echiparea punctelor de masura:
  •  In fiecare punct de masura a energiei electrice specificat se va monta cate un contor trifazat electronic tip Power Logic PM710.
  •  Transformatoare de curent in fiecare punct de masura conform specificatiilor tehnice.
  •  Concentrator master tip ION7550RTU cu 16 intrari de impulsuri, RS232, RS485, fara afisaj, cu 5 mega memorie interna.
  •  Concentrator slave 8 intrari
  •  Convertoare retea
  •  Sursa UPS 600VA pentru alimentarea concentratorului master ION7550RTU
  •  Pentru conectarea concentratorului master ION 7550 RTU la calculator este nevoie de un cablu cu 2 fire tip CSYEY 2 x 1,5mmp (a se vedea schema de principiu ataşată )
6. Software-ul de aplicaţie
Aplicatia de monitorizare va fi dezvoltata in cadrul softului ION Enterprise care este un program de retea, format din mai multe componente care ruleaza sub sistemul de operare Windows XP Profesional. Componentele lui principale sunt: Server de baze date , Server de comunicatie, Vista - interfata utilizator, Generator de rapoarte, Server DDE - schimb de date cu alte aplicatii Windows.
Programul ION Enterprise functioneaza după o arhitectură de tip Client-Server suportând mai multi clienţi care pot accesa simultan aceeaşi bază de date. Interfata Vista permite realizarea schemelor monofilare in timp real utilizand diagrame color, imagini. Pe aceste date se vor putea afisa datele masurate de contoare. Datele din contoare se vor actualiza in timp real (la interval de cateva secunde).
Principalele functii ale programului sunt:
- Urmarirea in timp real a consumurilor si a parametrilor electrici din punctele de contorizare.
- Realizarea schemei monofilare a instalatiei cu afisarea consumurilor si a parametrilor electrici din punctele de contorizare
- Curbe de sarcina la intervale definite de utilizator si pe o perioada nelimitata
- Afisarea curbelor de sarcina zilnica si lunara diferentiate pe schimburi sau tarife
- Energii orare, zilnice si lunare, totale sau diferentiate pe schimburi. Puteri maxime zilnice sau lunare pe schimburi cu specificarea momentului atingerii lor (data, ora, minutul)
- Generarea de rapoarte pentru a obtine consumurile specifice. Rapoartele obtinute pot fi vizualizate (consultate) pe diferite calculatoare de retea.
- Balante energetice
- Urmarierea in timp real a incadrarii consumului in limitele inferioare si superioare impuse de contractul de furnizare.
- Avertizare predictiva asupra pericolului depasirii pragurilor setate cu indicarea valorii la care trebuie reglat consumul pentru evitarea depasirilor.
- Prelucrari si insumari a datelor de la aparate pentru a obtine totalizarea consumurilor pe intreaga intreprindere, a puterilor maxime. Aceste consumuri pot fi inregistrate in sisteme de tarifare complexe (tariful binom diferentiat tip A2/A33). Totodata poate fi realizata analiza comparativa a tipurilor de tarife existente pentru a vedea care tarif se preteaza cel mai bine.
- Programul ION Enterprise permite realizarea schemelor de monitorizare in limba romana si va rula sub sistemul de operare Windows Xp.
- Baza de date la punctul central asigura pastrarea valorilor masurate cel putin un an de zile in regim operativ, in functie si de cantitatea de informatii memorata. Un avantaj important al sistemului este ca in cazul defectarii sistemelor de calcul (calculatoarelor) se va putea reface intreaga baza de date cu cel putin cateva luni in urma, datorita memoriei aparatului ION 7550 RTU.
Toate aceste rapoarte pot fi trimise automat sau la cerere la diferiti utilizatori din retea. Astfel rapoartele obtinute pot fi vizualizate (consultate) pe diferite calculatoare de retea.
Datele inmagazinate in calculatorul central vor putea fi vizualizate on-line sau off-line de catre alte calculatoare legate prin retea la acest calculator.
Prelucrarea datelor, generarea si tiparirea rapoartelor
Utilizand modulul soft GENERATOR DE RAPOARTE datele din baza de date se vor afisa sub forma de rapoarte. Forma rapoartelor se va stabili impreuna cu beneficiarul astfel incat acestea sa serveasca cat mai bine nevoile acestora.

7. Echipare birou dispecer
- Calculator PIV, 3.0 Giga, 1024 DDRam, 80 Giga Hdd, Win XP Profesional (Pe acest calculator trebuie sa ruleze doar aplicatia ION Enterprise)
- Convertor RS485 la RS232 tip DXC36
- Sursa UPS 600VA pentru alimentarea calculatorului si convertorului
- Soft monitorizare si programare aparate ION Enterprise + Soft Generator de rapoarte
8. Echipament transmisie la distanta prin GPRS.
- modem de comunicatie
- antene
- microcontroller
- adaptor retea

9 nov. 2010

Adrian Paunescu - Pacient

ADRIAN PAUNESCU - De la Nistru pân' la Tisa / Tot Românul plânsu-ti-s-a



Sara pe deal


Iese amurg dintr-o bătaie de clopot
caii culeg iarba din ultimul tropot,
păsări adorm dacă amurgul le-atinge,
sus la izvor, sus la obirsie, ninge.

Case cuprind sufletul zilnicei frângeri,
oamenii sunt umbre tăcute de îngeri,
nimeni aici legea cerească n-o calcă,
sufletu-n plop, trupul se-apleacă în salcă.


S-a auzit de peste uliţi o veste,
un nou născut viu într-o iesle mai este,
lemne de foc, oarbe caruţe mai cară,
ultim sărut, ca o pecete de ceară.


Misticul sat luneca în rugăciune,
nimeni nimic, înspre pământ nu mai spune,
toate se-ntorc ireductibil spre ceruri,
florile ţin sipete de adevăruri.


Iarăşi amurg, dangatul parcă revarsă,
cucii dispar lângă clopotniţa arsă,
cade-n fântâni ziua să urce iar, mâine,
în amintiri satul miroase a pâine.


În cimitir, oile nu mai pasc iarbă,
mieii o pasc, pofta din ei este oarbă,
nevinovaţi, anii se-ncarcă de vină
cum ne-ating, fiinţele cum le declină.


Sara pe deal seamănă cel mai ades cu
sara pe deal cum o scria Eminescu
sara pe deal e şi-aici cum şi-ntr-însul,
sara pe deal, fetişizându-ne plânsul.


Sara pe deal, parte din noaptea eternă,
sara pe deal, capul se-apleacă pe pernă,
sara pe deal, totul deodata învie,
sara pe deal, muzică din poezie.


Caii în apus pasc magnetismul chindiei,
omului bun, casa puternică fie-i,
noi între noi să mai gustăm cât se poate
sara pe deal, cea mai de preţ dintre toate.


Şi să privim cerul cu tragice stele,
care mai ia forma poruncilor grele,
oamenii trec, nici nu vom şti unde pleacă,
iar după ei se mai aude o toacă.


Urmele lor sunt sau copiii sau munca,
într-un temei lasă întreaga porunca,
sara pe deal nu e decât un amestic
de fabulos, de nebunesc şi domestic.


Ziua s-a stins, zeamă de zarzară crudă,
ţipă guzgani, cine-are timp să-i audă,
carii bătrâni de-o veşnicie lucrează,
printre copii zgomotul lor isca groază.

 
Dacă întinzi mâna cu-o mică lumină
ai să şi simţi vrejuri crescând în grădină,
nişte pândari, haulituri îşi aruncă,
fetele mari grup se întorc de la luncă.


Poartă în sâni dorul de-o mână bărbată,
cei cautaţi mult mai târziu se arată,
podul pe râu scârţâie şi se îndoaie,
muştele bat, semn de-nnorare şi ploaie.

 
Lâna-n fuior în turbioane se leagă,
creşte-n dovleci dor de sămânţa întreagă,
parcă de ieri luna răsare-nspre mâine,
plânge-un copil, sau parcă latră un câine.


Plaurii morţi, cresc dintr-o apă uitată,
sfinţi înţelepţi celor cuminţi li se-arată,
sara pe deal, uite un mânz care moare,
suflet din el, ca şi o seară apare.


Dulce-albăstrui caută suflet de iapă,
ea nu mai e, alta va şti să-l înceapă,
ultimi copii strigă pe uliţa noastră,
blânde bunici îi însoţesc din fereastră.


Sara pe deal, cumpănă sinea nu-şi strică,
sara pe deal e ca un duh de bunică,
fruct zemuit împrăştiat pe tot locul,
coacem porumb, unde ai noştri fac focul.


Sara pe deal, dulce vânare de vară,
azi nici un om nu are dreptul să moară,
sara pe deal, fum doborât dintr-un sfeşnic,
cade pe om, parcă-ntrupându-şi-l veşnic.


Sara pe deal, cânepa fumegă bice,
cei pedepsiţi, nu au curajul s-o strice,
toate rămân, precum au fost în natură,
starea de om trece spre starea cea pură.


Sara pe deal, spune că asta ni-i rostul,
să o numim suflet din sufletul nostru,
sara pe deal, sufletul mare al lumii,
sara pe deal, ochii în lacrimi ai mumii.


Iar când noi toţi vom murmura ce ne doare,
tu să ne dai o creştinească iertare,
sara pe deal, nu a murit idealul,
suntem aici: Oamenii..Sara..Şi Dealul.




23 sept. 2010

Trofeul electricianul anului 2010




In data de 16.09.2010 s-a desfasurat la Palatul Parlamentului faza finala Concursului National "Electricianul Anului 2010 Eaton-Moeller", organizat de Asociatia Romana a Electricienilor AREL. Eveniment s-a desfasurat in cadrul Forumului Anual al Electricienilor si al expozitiei IEAS si a avut loc in sala Nicolae Balcescu din cladirea Parlamentului Romaniei.
La faza finala au participat 10 dintre cei mai buni electricieni din tara.
Trofeul a fost castigat de Morosanu Stefan Mihai, de 26 ani, din Suceava.
Juriul a fost format din cinci specialisti:
- ing. Borsan Eugen, Director de Marketing al firmei Eaton-Moeller, sponsor principal al concursului
- ing. Farcas Sorin, Director pe Romania al firmei TME, sponsor al concursului
- ing. Morancea Sorin, castigator al trofeului "Electricianul Anului 2009" si membru de onoare AREL,         
- prof dr ing Parlog Radu Cristian, de la Universitatea Bucuresti, membru de onoare AREL
- prof dr ing Milici Dan Laurentiu, de la Universitatea Suceava, membru de onoare AREL.

Imagini de la Forumul electricienilor si de la decernarea Trofeului electricianul anului 2010







 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

30 apr. 2010

NORMATIVE, PRESCRIPŢII, STANDARDE, REGULAMENTE - Extras

 Normative

Condiţii tehnice pentru panouri, pupitre şi dulapuri de automatizare, PE 843 – 1974
Condiţii tehnice pentru vane şi ventile cu acţionare electrică, PE 865 – 1974
Ghidul CIE de iluminat interior pentru locurile de muncă. Editura Matrix Rom – Bucureşti
Ghidul criteriilor de performanţă pentru instalaţiile electrice, Elaborat de IPCT, GP 020 – E – 2003
Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000Vca şi 1500Vcc, Elaborat de ICECON, GP 052 – 2000
Ghid pentru alegerea echipamentelor aferente instalaţiilor electrice din clădiri. Elaborat de ICECON, GP 028 – 1999
Instrucţiuni tehnice pentru autorizarea întreprinderilor care execută, verifică şi predau la beneficiar instalaţii electrice, de automatizare, încălzire şi ventilaţii în medii cu pericol de explouie. Elaborat de ICCPDC, I 43 – 1993
Instrucţiunii pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari, PE 120 – 1994
Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000Vca şi 1500Vcc, Elaborat de ICECON, I 7 – 2002
Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri, NP 062 – 2002
Normativ pentru protecţia împotriva trăznetului, Elaborat de ICECON, I 20 – 2000
Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice din clădiri civile. Elaborator RENEL, PE 155 – 1992
Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice. Elaborat de RENEL, PE 107 – 1995
Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor de alarmare contra efracţiei din clădiri. Elaborat de Electrouzinproiect, I 18/2 – 2002
Normativ pentru stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie electrică a consumatorilor industriali şi similari. Elaborat de ICEMENERG, PE 124 – 1995
Normativ pentru încercări şi măsurători la echipamentele şi instalaţiile electrice. PE 116 – 1994
Regulament general de manevre în instalaţiile electrice. PE118 – 1995
Regulament de explotare tehnică a liniilor electrice în cabluri. PE 128 – 1990
Regulament de exploatare tehnică a motoarelor electrice, PE 131 – 1995
Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor electrice din întreprinderile industriale şi similare, PE 930 – 1989
Revista Electricianul, Editura Artecno, Bucureşti
Revista Instalatorul, Editura Artecno, Bucureşti
Revista Măsurări şi Automatizări, Editura Artecno, Bucureşti

Prescripţii
Instrucţiuni pentru atestarea furnizorilor de bunuri şi servicii pentru RENEL PE 008 – 1995
Instrucţiuni generale de protecţia muncii PE 006 – 1981
Montarea şi întreţinerea bateriilor de acumulatoare, FS 7 – 1990

 Standarde
SR 6221 – 1/1996 Iluminatul natural. Condiţii specifice pentru iluminatul natural al spaţiilor de lucru
SR 6646 – 1/1997 Iluminatul artificial. Condiţii tehnice pentru iluminatul interior şi din incintele ansamblurilor clădirilor
SR 6646 – 3/1997 Iluminatulartificial. Condiţii specifice pentru iluminatul artificial în clădirile civile
SR 7246/1998 Motoare trifazate. Metode de încercare
SR CEI 60038+A1/1997 Tensiuni standardizate de CEI
SR CEI 60050 Vocabular electrotehnic internaţional
SR CEI 60079 Dimensiuni şi serii de puteri ale maşinilor electrice rotative
SR CEI 60186+A1/1996Transformatoare de tensiune
SR CEI 60185/1994 Transformatoare de curent
SR CEI 60189 Cabluri şi conductoare de joasă frecvenţă izolate cu PVS şi manta din PVC.
SR CEI 60196/1998 Frecvenţe standardizate de CEI
SR CEI 60227 Conductoare şi cabluri izolate cu PVCpână la 450V
SR CEI 60228+A1/1996 Conductoare pentru cabluri izolate
SR CEI 60230/1995 Încercările la impuls ale cablurilor şi accesorilor acestora
SR CEI 60245 Cabluri cu izolaţia din cauciuc
SR CEI 60255 Relee electrice
SR CEI 60287+A1/2001 Cabluri electrice. Calculul intensităţii admisibile a curentului şi calculul pierderilor
SR CEI 60340/1998 Culori de referinţă pentru izolaţia cablurilor şi conductoarelor de joasă frecvenţă
SR CEI 60364 – 1/1997 Instalaţii electrice în construcţii
SR CEI 60479 – 2/1995 Efectele curentului asupra omului şi animalelor domestice
SR CEI 60885 Metode de încercări pentru cabluri electrice
SR EN 60034 – 1+A1+A2/2000 Maşini electrice rotative
SR EN 6005 Aparate electrice de măsură
SR EN 6007 Transformatoare de putere
SR EN 60521/1999 Contoare pentru energie activă de curent alternativ de clasele 0,5; 1 şi 2
SR EN 60598 Corpuri de iluminat
SR EN 6017 Simboluri grafice pentru schemele electrice
SR EN 60947 Aparataj de joasă tensiune
SR EN 61195/1997 Lămpi fluorescente
SR EN 61235/1999 Lucrări sub tensiune. Dispozitive de legare la pământ sau de legare la pământ şi în scurtcircuit
SR ISO 31 – 5/1995 Mărimi şi unităţi. Electricitate şi electromagnetism
STAS 243/1986 Papuci de cablu ştanţaţi pentru conductoare din cupru
STAS 526/1989 Conductoare din cupru cu izolaţie din cauciuc până la 750V
STAS 881/1988 Motoare electrice asincrone trifazate de la 0,06 la 200Kw. Puteri şi turaţii nominale
STAS 1703 Transformatoare de putere
STAS 2689/1984 Transformatoare pentru sudare
STAS 4173 Siguranţe fuzibile de joasă tensiune
STAS 6864/1985 Conducte cu izolaţie de PVC pentru instalaţii electrice fixe
STAS 7804/1985 Tablouri electrice pentru locuinţe
STAS 8399/1969 Tuburi izolante din PVC
STAS 8779/1986 Cabluri de semnalizare cu izolaţie şi manta din PVC
STAS 9436 Cabluri şi conducte electrice
STAS 11200/1979 Simboluri grafice
STAS 12120/1983 Instalaţii electrice. Scheme, diagrame, tabele
STAS 12980/1991 Contactoare de curent alternativ



Bibliografie:
 IOAN BORZA - INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII, Ghid de documentare, proiectare, executie si exploatare, Editura Politehnica, 2003

NORME SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII

 Prevederi generale
Conţinutul normelor specifice de protecţia muncii se referă la activitatea care se desfăşoară în instalaţiile de utilizare a energiei electrice şi asupra acestora indiferent de forma de proprietate asupra lor sau aparteneţa personalului care le proiectează, execută, exploatează sau repară. Aceste norme au caracter naţional şi trebuie aplicate de către toate persoanele juridice şi fizice implicate în proiectarea, executarea, utilizare sau repararea instalaţiilor electrice de joasă tensiune situate în aval de :
- punctul de măsură al energiei electrice furnizate de către distribuitor
- punctul de separare electrică faţă de instalaţiile distribuitorului

Obligaţiile executantului
Autorizarea electricienilor din punct de vedere al protecţiei muncii trebuie să se facă conform “Normelor specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice – cap.2”
Instalaţiile electrice de utilizare pot fi executate, întreţinute sau reparate de către:
- electricieni angajaţi şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii care îşi desfăşoară activitatea în baza obligaţiunilor de serviciu
- electricieni angajaţi şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii care îşi desfăşoară activitatea ca personal de servire operativă
- electricieni angajaţi şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile electrice de joasă tensiune la solicitarea ocazională a clienţilor
Orice electrician care constată o stare de pericol care poate produce accidente umane sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a acestora.
Personalul care execută manevre sau lucrări în instalaţiile electrice trebuie să fie dotat şi să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţia muncii. La joasă tensiune trebuie utilizat cel puţin un mijloc de protecţie a muncii iar la înaltă tensiune cel puţin două.
Personalul prestator de servicii şi cel care aparţine unor terţi şi execută lucrări în instalaţiile electrice ale utilizatorilor trebuie considerat “personal delegat”. Executare lucrărilor de către personalul delegat se face în baza unei convenţii de lucrări

Sarcina de muncă
Măsurile tehnice pentru realizarea unor lucrări la instalaţiile electrice cu scoatere de sub tensiune sunt:
- Separarea electrică a instalaţiei prin întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a unor părţi din instalaţie la care urmeazăa se lucra şi blocarea în poziţia deschis a dispozitivelor de acţionare a separatoarelor prin care s-a făcut separarea vizibilă şi montarea plăcuţelor avertizoare.
- Identificarea pe baza schemelor electrice a instalaţiei sau a părţii din instalaţie în care urmează a se lucra.
- Verificarea lipsei de tensiune urmată imediat de legarea la pământ şi în scurtcircuit cu ajutorul aparatelor poetabile de measurer a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune.
- Delimitarea materială a zonei de lucru, trebuie să asigure prevenirea accidentării membrilor formaţiei de lucru dar şi a persoanelor care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru. Delimitarea materială se face prin îngrădiri provizorii mobile, care să evidenţieze clar zona de lucru.
Măsuri organizatorice de protecţia muncii la executarea lucrărilor în instalaţiile electrice cu scoatere de sub tensiune, sunt următoarele:
- Autorizaţia de lucru, este emisă de către emitent (angajator) pentru executarea unei singure lucrări într-o singură instalaţie electrică. Admiterea la lucru trebuie să se facă după realizarea efectivă a tuturor măsurilor tehnice de protecţia muncii. Începerea şi desfăşurarea lucrării trebuie să aibă loc după ce şeful de lucrare împreună cu un membru al formaţiei de lucru realizează zona de lucru iar membrii formaţiei au fost instruiţi. La terminarea lucrării şeful de lucrare trebuie să asigure srângerea sculelor, a meterialelor, executarea curăţeniei şi demontarea mijloacelor de protecţia muncii. Apoi lucrarea se va preda admitentului la lucrare (beneficiarului), executând împreună cu acesta probele funcţionale.
- Instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii care se aprobă
de conducătorul unităţii. Aceste instrucţiuni vor conţine categoria de lucrări ce se pot executa cât şi lista cu personalul care are dreptul să le execute.
- Atribuţiuni de serviciu
- Dispoziţii verbale
- Procese verbale
- Obligaţiuni de serviciu
- Propria răspundere

Mediul de muncă
Din punct de vedere al protecţiei muncii mediul de muncă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii tehnice:
- construcţiile metalice nu trebuie să fie folosite drept nul de lucru pentru alimentarea receptoarelor de energie electrică
- realizarea protecţiei împotriva atingerii directe prin: acoperirea cu materiale electroizolante a părţilor active, închideri în carcase, îngrădiri fixe, îngrădiri mobile, scoaterea de sub tensiune a instalaţiei la care urmează să se lucreze, legarea la pământ şi în scurtcircuit prin dispozitive speciale, alimentarea la tensiune redusă, egalizarea potenţialelor.
- pentru realizarea protecţiei împotriva atingerii indirecte trebuie adoptate următoarele măsuri: alimentarea cu tensiune redusă, legarea la pământ, legarea la nul, egalizarea potenţialelor, izolarea suplimentară de protecţie, protecţie prin separare, folosirea mijloacelor de protecţie electroizolantă, controlul permanent al izolaţiei
- pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se
aplice două măsuri de protecţie: o măsură principală, care să asigure protecţia în orice condiţii şi o măsură de protecţie suplimentară care să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale
- montarea echipamentelor şi realizarea instalaţiilor electrice trebuie să se execute conform proiectului de execuţie
- verificarea echipamentelor electrice din punct de vedere tehnic se face prin măsurători. Astfe trbuie să existe următoarele valori: rezistenţa de izolaţie trebuie să fie mai mare de 2M pentru izolaţia simplă şi mai mare de 7M pentru izolaţia întărită iar tensiunea de încercare 2Un + 1000V pentru izolaţia simplă şi 4000V pentru izolaţia întărită

Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile şi mijloacele de protecţie împotriva electrocutării

Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este permisă numai în cazul reţelelor de joasă tensiune cu nulul legat la pământ. Dacă protecţia prin legare la nul se aplică ca metodă principală atunci se aplică ca metodă suplimentară de protecţie una din următoarele:
- legarea suplimentară a carcaselor şi elementelor de susţinere a echipamentelor electrice la instalaţia de legare la pământde protecţie, dimensionată astfel încât rezistenţa de dispersie faţă de pământ măsurată din orice punct al reţelei de nul să fie de cel mult 4 ohmi. Se admite depăşirea acestei valori cu condiţia asigurării unei tensiuni de pas şi de atingere sub valoarea de 65V, dacă timpul de deconectare este de cel mult 3 secunde şi de 40 V dacp timpul de deconectare este mai mare de 3 secunde
- executarea unor legături suplimentare între carcasele metalice ale echipamentelor şi alte elemente conductoare aflate în zona de manipulare
- executarea pardoselii din materiale electroizolante
- folosirea dispozitivelor automate de protecţie împotriva tensiunilor de atingere periculoase şi a curenţilor periculoşi, care să acţioneze într-un timp mai mic de 0,2 secunde de la apariţia defectului
În cutiile de borne ale echipamentelor trebuie să fie o bornă pentru legarea conductorului de legare la nulul de protecţie.
Este interzisă legarea în serie la conductorul de nul de protecţie a carcaselor mai multor aparate. Fiecare utilaj trebuie legat la conductorul de nul de protecţie cu o legătură separată.
Se interzice montarea pe conductorul de nul de protecţie a oricăror dispozitive care ar putea întrerupe continuitatea circutului de protecţie (de ex. siguranţe, întreruptoare).
Conductorul de nul de protecţie trebuie să fie separat de conductorul de nul de lucru, începând de la ultimul tablou la care bara de nul este legată la pământ, până la masa echipamentului electric care trebuie protejat.
Până la ultimul tablou electric de distribuţie se admite existenţa unui singur conductor de nul. De la ultimul tablou, la care se racordează receptorul, în sensul de distribuire a energiei, conductorulde nul de lucru trebuie să fie separat de conductorul de nul de protecţie. bara de la care se separă cele două conductoare trebuie să fie legată la instalaţia de legare la pământ.
Conductoarele de legare la nul de protecţie trebuie să aibă secţiunea dimensionată corespunzător şi culoarea izolaţiei să fie galben-verde.
Toate tablourile electrice trebuie să aibă o bară de nul racordată la instalaţia de legare la pământ din incinta unde este montat tabloul. În cazul tablourilor cin carcasă metalică bara de nul se leagă la carcasă, iar carcasa se leagă vizibil la instalaţia de pământare. Bara de nul trebuie să aibă atâtea borne câte conductoare se leagă la ea, nu se admit mai multe conductoare legate la o singură bornă.

Protecţia prin legare la pământ
Protecţia prin legare la pământ, ca protecţie principală, este
permisă numai în cazul reţelelor de joasă tensiune izolate faţă de pământ. Într-o incintă este permisă existenţa unei singure instalaţii de legare la pământ, la care trebuie să fie racordate pntreu protecţie, toate echipamentele tehnice aflate în incinta respectivă.
Utilizarea construcţiilor metalice drept conductor de protecţie este permisă numai după verificare continuităţii şi a rezistenţei de dispersie la pământ a acestora.

 Potecţia prin alimentare cu tensiune foarte joasă
Tensiunile foarte joase trebuie să fie obţinute printr-un transformator coborâtor executat în condiţiile separării de protecţie sau de la o sursă independentă de producere a energiei electrice (acumulatoare, elemente galvanice).
Carcasa şi miezul transformatoarelor trebuie să fie legate la nul şi la pământ.
Prizele şi fişele de tensiuni foarte joase trebuie să fie de construcţie diferită faţă de cele pentru tensiunea normală a reţelei.

 Protecţia prin separarea de protecţie
Într-o instalaţie în care se foloseşte separarea de protecţie trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
- reţeaua să aibă tensiuni până la 500V. Tensiunea nominală în partea secundară a transformatorului de separare poate fi de cel mult 400V
- transformatorul de separare să aibă înfăşurările pe braţe separate sau ele să fie montate cap la cap cu o izolaţie întărită
- la un transformator de separare să nu se conecteze decât un singur consumator
- pe partea secundară este interzisă legarea circuitului la pământ

 Mijloace de protecţie
Mijloacele de protecţie folosite la lucrări sau manevre în
instalaţiile electrice trebuie să fie verificate şi supuse unor încercări la darea în funcţie dar şi periodic. Ele trebuie verificate vizual înainte de fiecare folosire.
 Mijloace de protecţie electroizolante
Obligaţia dotării cu mijloace de protecţie electroizolante corespunzătoare o are conducătorul unităţii. Acestea sunt acele produse destinate protecţiei împotriva riscurilor provocate de curentul electric în timpul desfăşurării activităţii în instalaţiile electrice. Din această categorie fac parte:
- prăjini electroizolante
- cleşti electroizolanţi
- detectoare de tensiune
- indicatoare de corespondenţă a fazelor
- plăci electroizolante
- teci electroizolante
- pălării electroizolante
- folii electroizolante
- degetare electroizolante
- mănuşi electroizolante
- încălţăminte electroizolantă
- covoare şi platforme electroizolante
Toate aceste mijloace de protecţie trebuie să fie verificate vizual înaintea utilizării.

Mijloace de protecţie pentru legarea la pământ
Obligaţia dotării cu mijloace de protecţie pentru legare la pământ corespunzătoare o are conducătorul unităţii. Acestea sunt acele echipamente tehnice care se folosesc pentru a proteja personalul împotriva electrocutării în cazul apariţiei accidentale a tensiunii în zona de lucru. dIn această categorie fac parte:
- cuţite de legare la pământ
- dispozitive mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit
- dispozitive de descărcare a sarcinii
- atenuatoare de inducţie electrostatică
Calitativ aceste dispozitive trebuie să respecte standardelor în vigoare. Ele trebuie verificate amănunţit, vizual înaintea fiecărei utilizări.

Mijloacele de protecţie pentru delimitarea materială a zonei de lucru
Acestea nu permit sau împiedică accesul involuntar al persoanelor neavizate în zona de lucru, precum şi părăsirea sau depăşirea liberă a ei de către membrii formaţiei de lucru. Din această categorie fac parte:
- bariere
- frânghii şi benzi pentru împrejmuire
- panouri şi paravane mobile
- indicatoare de securitate
Delimitarea materială a zonei de lucru trebuie să se facă cu
mijloacele de mai sus cu condiţia ca acestea să fie bine fixate şi să fie vizibile. Indicatoarele de securitate cu inscripţii se amplasează pentru a avertiza şi semnaliza vizual asupra unor lucrări, şi anume:
- indicatoare de securitate pe îngrădirile care delimitează material zona de lucru cu inscripţia spre interior:

“LIMITĂ DE ZONĂ DE LUCRU. INTERZISĂ DEPĂŞIREA”

- indicatoare de securitate pe îngrădirile care delimitează material zona de lucru cu inscripţia spre exterior:

“STAI! ÎNALTĂ TENSIUNE. PERICOL DE ELECTROCUTARE”

- pe dispozitivele aflate în zona de lucru, având inscripţia:

“ NU DESCHIDE SE LUCREAZĂ”

Mijloace de protecţie împotriva efectelor acţiunii arcului electric şi a traumatismelor mecanice
Aceste mijloace protejeazăexecutantul de efectul termic al arcului electric sau al loviturilor mecanice. Din această categorie fac parte:
- viziera de protecţie a feţei
- cască de protecţie a capului
- îmbrăcăminte din ţesătură termorezistentă
Casca de protecţie trebuie utilizată împotriva traumatismelor craniene, ea trebuind să fie purtată obligatoriu de către fiecare membru al formaţiilor de lucru precum şi de către conducătorii acestora.
Salopeta sau halatul din ţesătură termorezistentă se foloseşte cu prioritate de către electricieni în timpul executării instalaţiilor electrice.
Mânerul pentru montarea-demontarea siguranţelor tip MPR, prevăzut cu manşon de protecţie a braţului, trebuie utilizat conform producătorului, dar întodeauna împreună cu viziera de protecţie a feţei.

8 mar. 2010

SIGURANTA IN ALIMENTAREA SI DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE

1. TABLOURI ELECTRICE - PROIECTARE, ECHIPARE SI MONTAJ

Tablouri alimentare si protectie cladiri birouri si rezidentiale

Tablouri actionari si automatizari electrice




Tablouri generale de distributie


Tablouri alimentare si protectie circuite de iluminat











Compensari de energie reactiva

 


14 feb. 2010

ELECTRODRENAREA CONSTRUCTIILOR



Apa, elementul vital al vietii, este principalul inamic al construcţiilor. Sub diferite forme (din ploaie, din condesul vaporilor interiori sau din pământ), apa are un caracter distructiv, prin fenomenul numit igrasie, determinând degradarea ireversibilă a cladirilor.
Una din metodele pentru combaterea umidităţii este electrodrenarea construcţiilor.
Nu intrăm în teoria fenomenelor electrochimice din elementele de construcţie. În literatura de specialitate, (vezi Dinu-Stefan Moraru, Lucian Dima, Electrodrenarea construcţiilor umede, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996), se prezintă în detaliu elemente de teorie cât şi metode si tehnoligii pentru combaterea umiditaţii. Profitând de literatura de specialitate cât şi de cunoştiinţele personale din domeniul electrocineticii şi a prizelor de pământ am aplicat această metodă pentru electrodrenarea unei construcţii existente. Construcţia se află într-o zonă unde nivelul apei freatice este ridicat şi cu toate izolaţiile şi metodele clasice (pereţii din cărămidă tencuită) şi fundaţia din beton) pereţii erau în permanenţă umezi prin migrarea ascensională şi transversală capilară a umidităţii în mediile poroase. Efectele umidităţii determină o dezagregare mecanică, ruperea unor legături structurale ale compuşilor prin hidroliză cât şi apariţia microorganismelor, ciupercilor, etc.
Electrodrenarea umidităţii constă în apariţia unei diferenţe de potenţial electric între o construcţie şi terenul din apropier, construcţia având un potenţial pozitiv iar terenul unul negativ. Dacă se introduc în clădire nişte electrozi metalici, amplasaţi la anumită distanţă şi conectaţi electric între ei şi apoi la o priză de pământ, se formează o pilă electrică la care electrodul pozitiv este format din totalitatea electrozilor metalici din perete, polul negativ priza de pământ, iar electrolitul este umezeala. Având o diferenţă de potenţial suficientă pentrru întreruperea forţelor electrocapilare, apa va migra de la polul pozitiv (construcţie) la polul negativ (teren), consecinţa fiind uscarea peretelui construcţiei.
Metoda poate fi îmbunătăţită prin introducerera unei surse de curent continuu în circuitul descris mai sus, mărind astfel diferenţa de potenţial şi implicit viteza de uscare. Practic, etapele proiectării şi realizării practice a unei instalaţii de electrodrenare sunt:
- realizarea proiectului, ( determinarea zonelor umede, caslculul suprafeţelor prin care apa a pătruns în construcţie, calculul puterii instalaţiei de electrodrenare, dterminarea numărului de electrozi, stabilirea numărului de prize de pamânt necesare)
- decaparea tencuielilordegradate şi îndepărtarea prafului
- trasarea poziţiei electrozilor, perforarea orificiilor şi montarea electrozilor în zidărie
- montarea cablurilor de legătură între electrozi şi electrozi şi priză de pământ
- realizarea prizei de pământ şi conectarea ansamblului de electrozi la priza de pământ

8 feb. 2010

ILUMINATUL DE SIGURANTA

Iluminatul de siguranţa. Asigură desfăşurarea anumitor activităţi la avaria iluminatului normal. Serveşte pentru următoarele scopuri: pentru evacuare, pentru continuarea lucrului, de panica, pentru circulaţie, pentru veghe, pentru marcarea hidranţilor. Există mai multe scheme de alimentare cu energie electrică a iluminatului de siguranţă. Noi vom prezenta câteva scheme simplificate. Adoptarea schemei corespunzătoare iluminatului de siguranţă se face in functie de situatia existenta cat si de caracteristicile spatiului.

CABLURI ELECTRICE - CARACTERISTICI SI MONTAJ

Principalele materiale electrice folosite la realizarea instalatiilor electrice sunt cablurile si conductoarele electrice. Mai jos prezentam principalele caracteristici cat si date tehnice de montaj.


























7 feb. 2010

ARBORELE ELECTRIC

Spunea cineva „ştiinţa omenească este limitată dar neştiinţa infinită” şi câtă dreptate avea...


Am întâlnit, în activitatea noastră, multe situaţii când a trebuit să convingem beneficiarii de utilitatea, eficienţa şi necesitatea aplicării unor soluţii tehnice, relativ simple, care există, care funcţionează şi care, aplicate, determină siguranţă şi condiţii superioare de funcţionare a utilajelor şi echipamentelor.
Problema care trebuia rezolvată era sincronizarea rotaţiei celor două motoare care acţionau două mecanisme de lucru necuplate mecanic între ele. Rezolvarea ei este imediată şi la îndemâna beneficiarului şi constă prin realizarea arborelui electric.
Aşa numitul „arbore electric” constă în sincronizarea mişcării de rotaţie a motoarelor asincrone care acţionează anumite mecanisme de lucru necuplate mecanic între ele prin intermediul unor legături electrice asigurând un raport constant între viteze şi acceleraţii.
Arbori electrice pot fi realizaţi cu: maşini auxiliare şi fără maşini auxiliare. Pentru cazul prezentat noi am ales varianta de arbore electric fără maşini auxiliare.
Schema arborelui electric fără maşini auxiliare.



Schema conţine: M1 şi M2 maşini electrice asincrone cu rotorul bobinat cu caracteristici identice. Rotoarele lor sunt legate împreună prin intermediul reostatului R. ML1 şi ML2 sunt mecanismele de lucru acţionate de cele două motoare electrice.
Când sarcinile celor două maşini sunt egale t.e.m. induse sunt egale şi între motoare nu există decalaje. Curenţii din înfăşurările rotoarelor sunt egali ca valoare şi sunt debitatţi pe reostatul comun, între rotoare neexistând transfer de energie şi nici circulaţie de curenţi.
Dacă sarcina este neegală, apare un decalaj între rotoare, care este cu atât mai mare cu cât diferenţa între cuplurile opuse de mecanismele de lucru este mai mare. Ca urmare, şi între t.e.m. induse apare un defazaj, deci o diferenţă care dă naştere unor curenţi de egalizare între rotoare, ale căror componente active determină cupluri de egalizareastfel încât să se obţină rotirea sincronă a maşinilor.
Rezistenţa din circuitul rotoric se alege astfel încât la cuplul nominal la arborele maşinii să se asigure o valoare a alunecării de 0,25 – 0,3.