25 oct. 2012

PROTECTIA CATODICA APLICATA CONDUCTELOR SUBTERANE


Exista două sisteme de protecţie catodică a conductelor:
           - sistemul cu anozi galvanici ataşaţi conductei;
           - sistemul cu staţie de injecţie de curent în conductă. 
Potenţialele electrochimice ale conductelor subterane:
Potenţialele conductei subterane din oţel se măsoară folosind electrodul nepolarizabil Cu/CuSO4 şi toate valorile potenţialelor din sunt indicate în raport cu acest electrod.
Potenţialul OFF al conductei îngropate trebuie să fie stabilit la valorile următoare:
- în soluri lipsite de bacterii sulfat-reducătoare: -850 şi -1200 mV;
- în soluri bogate în bacterii sulfat-reducătoare: -900 şi -1100 mV.
Aplicarea protecţiei catodice la o conductă veche trebuie făcută pe baza unor rapoarte de evaluare a stării tehnice a izolaţiei şi a materialului tubular.
La conductele, care în prezent nu sunt protejate catodic şi au un potenţial natural mai pozitiv de -550 mV, se impune aplicarea cu prioritate a protecţiei catodice.
Prin măsurarea potenţialului conductă–sol pe toată lungimea conductei se obţine diagrama de potenţial, care reprezintă o metodă simplă de verificare a stării izolaţiei exterioare a conductei. Măsurarea potenţialului
se efectuează în toate punctele accesibile de la suprafaţa solului la materialul metalic al conductei, cum ar fi: prize de potenţial, părţi componente supraterane (robinete, separatoare de lichide, refulatoare, traversări aeriene a diferitelor obstacole).
Potenţialul conductei trebuie măsurat în două regimuri de funcţionare a protecţiei catodice:
- în regim ON, când staţiile de protecţie catodică de pe traseul tronsonului de conductă sunt pornite;
- în regim OFF, când toate staţiile de protecţie catodică de pe traseul conductei, sunt oprite în mod simultan. 
Continuitatea electrică şi restricţii la aplicarea protecţiei catodice:
Aplicarea protecţiei catodice presupune să fie asigurată continuitatea
electrică pe întreaga lungime a tronsonului subteran de conductă, protejat Îmbinările demontabile de pe traseul conductei protejată catodic trebuie prevăzute cu cabluri izolate de ocolire având:
- un cablu cu secţiunea de minimum 10 mm2 pentru conducta cu
Dn ≤ 200 mm;
- doua cabluri cu secţiunea de minimum 10 mm2 pentru conducta cu Dn > 200 mm.
            La aplicarea protecţiei catodice cu staţie de curent, potenţialul OFF al conductei în oricare punct nu trebuie să depăşească valoarea de -1200 mV.
Aplicarea protecţiei catodice cu staţie de curent nu trebuie să conducă la modificarea cu mai mult de 100 mV a potenţialului conductei sau al oricărei structuri metalice subterane vecine.
Pe durata controlului periodic al stării protecţiei catodice se fac măsurători referitoare la influenţa potenţialului conductei proprii şi a celor vecine. Un asemenea control trebuie să permită stabilirea sursei de influenţare şi evaluarea riscului de coroziune conform normelor în vigoare. Neutralizarea prin drenare a curentului de influenţă trebuie realizată în termen de max. 3 luni de la constatare.


Protecţia catodică cu anozi galvanici:
Potenţialul anozilor galvanici măsurat faţă de electrodul Cu/CuSO4 este cuprins între -1100 şi -1700 mV, în funcţie de material.
Materialul, construcţia, numărul şi amplasamentul anozilor trebuie să asigure potenţialul de -850 mV în conducta sau în structura protejată.
Rezistivitatea solului în care se amplasează anozii se măsoară şi trebuie să fie pentru anozii galvanici din zinc sub 20 Ω.m şi pentru anozii din magneziu, sub 60 Ω.m.
Rezistenţa de dispersie a grupului de anozi galvanici trebuie să fi de max. 10 Ω. 
Protecţia catodică cu staţie de curent:
Protecţia catodică cu staţie de curent se aplică la conductele subterane acoperite cu materiale electroizolante adezive.
Staţia de protecţie catodică (SPC) cu reglare manuală are următoarele părţi componente:
- Transformatorul de curent;
- Redresorul, care poate fi:
- cu reglare manuală al curentului de injecţie, construit cu diode;
- cu reglare automată, continuă a curentului de injecţie, cu tiristori;
- Priza anodică constituită din unul sau mai mulţi anozi;
- Priza de punere la pământ pentru protecţia cabinei redresorului şi a altor elemente metalice interioare acesteia;
- Blocul de măsură şi protecţie (BMP);
- Priza de potenţial;
- Cabluri şi conductori de legătură.




Legenda:
 1 – Contor electric monofazat.
 2 – Priză pentru măsurarea tensiunii de alimentare.
 3 – Conductor din cupru tip Cyy 1x6 mm2.
 4 – Electrod de referinţă Cu/CuSO4 permanent. Este un electrodul nepolarizabil Cu/CuSO4 îngropat în apropierea conductei faţă de care se reglează un timp îndelungat parametrii funcţionali ai staţiei de protecţie catodică. Este o semipila galvanică al cărui potenţial rămâne stabil în timp.
 5 – Ansamblul transformator-redresor.
 6 – Priză pentru măsurarea tensiunii redresate.
 7 – Priză pentru măsurarea intensităţii curentului de protecţie.
 8 – Conductor de legare la pământ.
 9 – Întrerupător ciclic.
10 – Cablu electric pentru conexiunea la conducta metalică îngropată, tip CyAby.
11 - Cablu electric pentru conexiune la priza anodică, tip CyAby sa Cyy.
12 – Priză de potential
           

             Staţia de protecţie catodică cu reglare automată a potenţialului conductei şi cu posibilitatea supravegherii de la distanţă, are în plus:
- electrodul de referinţă Cu/CuSO4 permanent, plasat cât mai aproape de conductă, care trebuie verificat anual;
- sistemul automat de înregistrare şi reglare a potenţialului şi curentului de protecţie;
- întreruptorul sincronizat plasat pe cablul ce face legătura cu conducta, acţionat de la distanţă pentru măsurarea potenţialelor ON şi OFF;
- blocul de reglare de la distanţă şi de teletransmitere a parametrilor funcţionali, precum şi de anunţare a funcţionării staţiei în regim de avarie sau a scoaterii din funcţiune.
Transformatorul electric al ambelor tipuri de staţii de protecţie catodică este prevăzut pe secundar cu mai multe prize de tensiune pentru alimentarea redresorului.
Protecţia transformatorului este asigurată prin siguranţe lente sau inerte şi de un dispozitiv de protecţie la supratensiuni.
Redresorul staţiei de protecţie catodică este alimentat de la transformatorul coborâtor de tensiune. Tensiunea curentului continuu la bornele de ieşire din blocul redresor are valori cuprinse între 50 ÷ 80 Vcc. Cerinţele de securitate ale redresorului staţiei de protecţie catodică sunt precizate standardele în vigoare.
Borna negativă (-) a redresorului este legată direct la suprafaţa metalică a conductei de protejat, iar borna pozitivă (+) la priza anodică.
Aparatura de măsurare şi reglare a potenţialului conductei se află pe panoul rabatabil al cabinei şi este specifică tipului staţiei de protecţie catodică, cu reglare manuală sau cu reglare automată.
Toata aparatura mentionata se monteaza intr-o cabina metalica, protejata impotriva coroziunii prin vopsire, iar pe uşa acesteia trebuie să fie montat un sistem de blocare cu încuietoare. Intrările şi ieşirile cablurilor se recomandă a fi plasate la partea inferioară a cabinei şi să fie prevăzute cu presetupe electroizolante. Pe interiorul uşii exterioare se recomandă a fi lipită schema bloc a staţiei de protecţie catodică.


Cablurile de alimentare cu energie electrică ale staţiei se pozeaza subteran astfel incat sa respecte toate normele tehnice in vigoare.
Priza anodică a staţiei de protecţie catodică poate fi:
- de suprafaţă, cu anozii auxiliari în poziţie orizontală sau verticală;
- de adâncime, cu anozii auxiliari dispuşi vertical.
Anozii auxiliari sunt executaţi din aliaje Fe - Si şi numai în situaţii provizorii sunt realizaţi din deşeuri din oţel carbon sau slab aliat, rezultate la construcţia conductei sau aduse special (prăjini grele de foraj, şine uzate de cale ferată etc.), ambele materiale fiind plasate în pat de cocs mărunţit.
În funcţie de densitatea de curent acceptată de materialul anodului auxiliar şi de necesarul de curent pentru asigurarea protecţiei conductei, priza anodică este formată dintr-un singur anod sau un anod multiplu.
Rezistenţa de dispersie a unei noi prize anodice trebuie să fie mai mică de 1 Ω. La amplasarea prizei anodice se verifică să se respecte distanţele de securitate în raport cu dispozitivele de punere la pământ ale instalaţiilor de înaltă tensiune şi influenţa de o manieră inadmisibilă pe care o poate avea faţă de alte conducte sau structuri metalice subterane.
Cablurile ce fac legătura între redresorul staţiei şi anodul auxiliar/anozii auxiliari şi cu conducta subterană trebuie să fie izolate şi să aibă o secţiune de min. 16 mm2.
Priza de potenţial a staţiei de protecţie catodică se execută conform standardelor în vigoare şi are cablurile sudate sau lipite pe conducta subterană şi pe alte structuri subterane.
Prizele de potenţial de pe traseul conductei permit măsurarea potenţialelor pe întreaga durată de viaţă a conductei şi stabilirea eficacităţii protecţiei catodice în zonele lor de amplasare.
Prizele de potenţial trebuie sa fie amplasate:
- la distanţe de câte 500 – 1000 m de-a lungul traseului conductei;
- la încrucişarea cu alte conducte sau structuri metalice;
- de o parte şi de alta a traversărilor aeriene şi subterane ale conductei;
- la tuburile de protecţie protejate catodic;
- de o parte şi de alta a îmbinărilor electroizolante;
- lângă staţia de protecţie catodică, având legături la conductă şi la priza anodică;
- la fiecare al treilea nod galvanic;
- în punctele critice ale reliefului etc. 
Priza de legare la pământ a staţiei de protecţie catodică are rolul de a evita punerea în pericol a personalului de deservire şi a distrugerii echipamentelor SPC ca urmare a unui defect de izolaţie.
Electrozii prizei de punere la pământ se execută fie din ţevi şi platbande din oţel zincat, fie din anozi galvanici speciali pentru aceasta.
Rezistenţa de dispersie a prizei de legare la pământ trebuie să fie mai mică de 4 .
Dispozitivele de protecţie cu eclator fac parte din sistemele de protecţie la trăsnet ale conductelor aeriene şi staţiilor de protecţie catodică.
Dispozitive de drenare a curenţilor de dispersie se instalează în zonele de maximă intensitate anodică.