8 feb. 2010
ILUMINATUL DE SIGURANTA
Iluminatul de siguranţa. Asigură desfăşurarea anumitor activităţi la avaria iluminatului normal. Serveşte pentru următoarele scopuri: pentru evacuare, pentru continuarea lucrului, de panica, pentru circulaţie, pentru veghe, pentru marcarea hidranţilor. Există mai multe scheme de alimentare cu energie electrică a iluminatului de siguranţă. Noi vom prezenta câteva scheme simplificate. Adoptarea schemei corespunzătoare iluminatului de siguranţă se face in functie de situatia existenta cat si de caracteristicile spatiului.
CABLURI ELECTRICE - CARACTERISTICI SI MONTAJ
Principalele materiale electrice folosite la realizarea instalatiilor electrice sunt cablurile si conductoarele electrice. Mai jos prezentam principalele caracteristici cat si date tehnice de montaj.
7 feb. 2010
ARBORELE ELECTRIC
Spunea cineva „ştiinţa omenească este limitată dar neştiinţa infinită” şi câtă dreptate avea...
Am întâlnit, în activitatea noastră, multe situaţii când a trebuit să convingem beneficiarii de utilitatea, eficienţa şi necesitatea aplicării unor soluţii tehnice, relativ simple, care există, care funcţionează şi care, aplicate, determină siguranţă şi condiţii superioare de funcţionare a utilajelor şi echipamentelor.
Problema care trebuia rezolvată era sincronizarea rotaţiei celor două motoare care acţionau două mecanisme de lucru necuplate mecanic între ele. Rezolvarea ei este imediată şi la îndemâna beneficiarului şi constă prin realizarea arborelui electric.
Aşa numitul „arbore electric” constă în sincronizarea mişcării de rotaţie a motoarelor asincrone care acţionează anumite mecanisme de lucru necuplate mecanic între ele prin intermediul unor legături electrice asigurând un raport constant între viteze şi acceleraţii.
Arbori electrice pot fi realizaţi cu: maşini auxiliare şi fără maşini auxiliare. Pentru cazul prezentat noi am ales varianta de arbore electric fără maşini auxiliare.
Schema arborelui electric fără maşini auxiliare.
Schema conţine: M1 şi M2 maşini electrice asincrone cu rotorul bobinat cu caracteristici identice. Rotoarele lor sunt legate împreună prin intermediul reostatului R. ML1 şi ML2 sunt mecanismele de lucru acţionate de cele două motoare electrice.
Când sarcinile celor două maşini sunt egale t.e.m. induse sunt egale şi între motoare nu există decalaje. Curenţii din înfăşurările rotoarelor sunt egali ca valoare şi sunt debitatţi pe reostatul comun, între rotoare neexistând transfer de energie şi nici circulaţie de curenţi.
Dacă sarcina este neegală, apare un decalaj între rotoare, care este cu atât mai mare cu cât diferenţa între cuplurile opuse de mecanismele de lucru este mai mare. Ca urmare, şi între t.e.m. induse apare un defazaj, deci o diferenţă care dă naştere unor curenţi de egalizare între rotoare, ale căror componente active determină cupluri de egalizareastfel încât să se obţină rotirea sincronă a maşinilor.
Rezistenţa din circuitul rotoric se alege astfel încât la cuplul nominal la arborele maşinii să se asigure o valoare a alunecării de 0,25 – 0,3.
Am întâlnit, în activitatea noastră, multe situaţii când a trebuit să convingem beneficiarii de utilitatea, eficienţa şi necesitatea aplicării unor soluţii tehnice, relativ simple, care există, care funcţionează şi care, aplicate, determină siguranţă şi condiţii superioare de funcţionare a utilajelor şi echipamentelor.
Problema care trebuia rezolvată era sincronizarea rotaţiei celor două motoare care acţionau două mecanisme de lucru necuplate mecanic între ele. Rezolvarea ei este imediată şi la îndemâna beneficiarului şi constă prin realizarea arborelui electric.
Aşa numitul „arbore electric” constă în sincronizarea mişcării de rotaţie a motoarelor asincrone care acţionează anumite mecanisme de lucru necuplate mecanic între ele prin intermediul unor legături electrice asigurând un raport constant între viteze şi acceleraţii.
Arbori electrice pot fi realizaţi cu: maşini auxiliare şi fără maşini auxiliare. Pentru cazul prezentat noi am ales varianta de arbore electric fără maşini auxiliare.
Schema arborelui electric fără maşini auxiliare.
Schema conţine: M1 şi M2 maşini electrice asincrone cu rotorul bobinat cu caracteristici identice. Rotoarele lor sunt legate împreună prin intermediul reostatului R. ML1 şi ML2 sunt mecanismele de lucru acţionate de cele două motoare electrice.
Când sarcinile celor două maşini sunt egale t.e.m. induse sunt egale şi între motoare nu există decalaje. Curenţii din înfăşurările rotoarelor sunt egali ca valoare şi sunt debitatţi pe reostatul comun, între rotoare neexistând transfer de energie şi nici circulaţie de curenţi.
Dacă sarcina este neegală, apare un decalaj între rotoare, care este cu atât mai mare cu cât diferenţa între cuplurile opuse de mecanismele de lucru este mai mare. Ca urmare, şi între t.e.m. induse apare un defazaj, deci o diferenţă care dă naştere unor curenţi de egalizare între rotoare, ale căror componente active determină cupluri de egalizareastfel încât să se obţină rotirea sincronă a maşinilor.
Rezistenţa din circuitul rotoric se alege astfel încât la cuplul nominal la arborele maşinii să se asigure o valoare a alunecării de 0,25 – 0,3.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)