1.
Eficiența energetică
Așa după cum se știe, în 2014 a
apărut Legea privind eficiența energetică, Legea nr.
121/2014,
care are drept scop creearea cadrului legal pentru elaborarea și aplicarea
politicii naționale în domeniul eficienței energetice stabilindu-se drept țintă
națională o reducere a consumului de
energie electrică, până în anul 2020, cu 19% .
Eficiența energetică: raportul dintre valoarea rezultatului
performant obținut constând în servicii,
bunuri sau energie rezultată și valoarea energiei utilizate în acest scop.
Economie de energie:
cantitatea de energie economisită determinată prin măsurare
șă/sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a oricărui tip
de măsuri, inclusiv a unei măsuri de îmbunătățire eficienței energetice,
asigurând în același timp normalizarea condițiilor externe care afectează
consumul de energie.
In vederea realizarii de economii
de energie
în rândul
consumatorilor, in perioada 1ianuarie
2014 - 31decembrie 2020 se vor
adopta măsuri de
eficienta energetica care au ca obiectiv obtinerea unor economii, in fiecare
an, de 1,5% din volumul vanzarilor anuale de energie catre consumatorii tuturor
distribuitorilor sau tuturor furnizorilor de energie ca volum, calculate ca
medie pe perioada de 3 ani imediat anterioara datei de 1 ianuarie 2013.
Măsuri de politică energetică:
a) realizare de
audituri energetice independente;
b) formare de
auditori energetici;
c) formare si
educare,
d) standarde si
norme care urmaresc imbunatatirea eficientei energetice e) sisteme de
etichetare energetica;
f) reglementari sau
acorduri voluntare care conduc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor
eficiente energetic
g) sustinerea
dezvoltarii societatilor de servicii energetice de tip ESCO;
h) constituirea
unui fond specializat pentru investitii in eficienta energetica;
i) sisteme si
instrumente de finantare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea
tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic
Audit
energetic -
procedura sistematică al cărei scop este obținerea unor date/informații
corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri
sau al unui grup de clădiri, al unei operațiuni sau instalații industriale sau
comerciale sau al unui serviciu privat sau public, identificarea si
cuantificarea oportunităților rentabile de economisire a energiei si raportarea
rezultatelor. Auditul energetic include: bilanţ energetic pe un anumit contur,
propuneri privind măsuri de eficienţă energetică ce se impun ca urmare a
analizelor efectuate evaluarea eficienţei economice a investiţiilor necesare
pentru implementarea măsurilor de eficienţă energetică precum şi evaluarea
impactului asupra mediului a emisiilor de poluanţi.
Operatorii
economici, conform legii, au următoarele obligații:
Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent
petrol au obligația: să efectueze o dată la 4 ani un audit energetic pe
întregul contur de consum energetic. Operatorii economici care consumă
anual o cantitate de energie sub 1.000
tone echivalent petrol pe an, cu exceptia IMM-urilor, sunt obligati sa
intocmeasca la fiecare 4 ani un audit energetic. Pe baza acestui audit
energetic se pot stabili și aplica măsurile de îmbunătațire a eficienței
energetice.
1.
Principii generale de întocmire a
Bilanțurilor energetice
Întocmirea unui
bilanţ energetic la nivelul unui contur energetic dat, permite obţinerea unei
reprezentări accesibile a modului în care fluxurile de purtători de energie
intrate se distribuie, se transformă, sunt consumate şi ies din conturul
analizat.
Conturul de bilanţ este suprafaţa
imaginară închisă în jurul unui echipament,
instalaţie, clădire, secţie,
uzină, agent economic, etc în funcţie de care se definesc fluxurile de energie
care intră şi cele care ies. Conturul de bilanţ poate cuprinde o întreagă
întreprindere, o secţie de producţie, un lanţ tehnologic, o clădire, un agregat
tehnologic, un aparat, etc.
Bilanţul
energetic are la bază legea conservării energiei, scopul său fiind
identificarea şi evaluarea
tuturor cantităţilor sau fluxurilor de energie care intră şi care ies din
perimetrul analizat într-o anumită perioadă de timp. Reprezentarea grafică a rezultatelor obţinute
prin întocmirea bilanţului se face, de obicei, cu ajutorul diagramelor Sankey.
Conținutul
bilanțurilor energetice
1.
Date generale
2.
Definirea conturului de bilanț
3.
Caracteristicile tehnice ale principalelor echipamente cuprinse în
contur
4. Schema fluxului tehnologic
5.
Prezentarea sumară a procesului tehnologic
6. Stabilirea unității de referință asociată
bilanțului
7. Aparate de masură folosite
8. Scheme și puncte de măsura
9. Fișe de măsurători
10.
Ecuația de bilanț
11.
Calculul componentelor de bilanț electroenergetic pe contururi: Schema,
Ecuația de bilanț si calculul componentelor acestuia, Tabel de bilanț și
diagrama Sankey, Consumul specific
12.
Analiza bilanțului electroenergetic
13.
Plan de măsuri și acțiuni pentru creșterea eficienței energetice
14. Calculul componentelor de bilanț
electroenergetic optim. Schema, Ecuatia de bilanț si calculul componentelor
acestuia, Tabel de bilanț și diagrama Sankey, Consumul specific
15.
Eficiența energetică
Exemplu de bilanț
electroenergeti.
Conturul
de bilanț cuprinde:
Celulele de medie tensiune, transformatorul 20/0,4kV, tablourile generale de
distributie TGD, tablourile și firidele locale., cablurile de alimentare si
tablourile principale de distribuție TPD care alimentează utilajele
tehnologice.
Ecuația de bilant. Energia intrată (Wi) este cea absorbită
din reţeaua electrică. În conturul analizat, drept energie utilă (Wu) se
consideră energia electrica ieşită, determinată ca diferenţă între energia
intrată, Wi şi suma ΔSWP a
pierderilor.
Măsurătorile se efectuează, și se
trec în fişele de măsurători:
-
la
nivelul tensiunii de 20kV in celula de măsură
-
la
nivelul tensiunii de 0.4 kV in tablourilor electrice
-
la
nivelul firidelor si cutiilor locale
Wi
= Wu + SDWP = Wu +
ΔWC + ΔWT+ ΔWPR + ΔWARM , unde:
Wi
este energia
intrată în contur
Wu este energia utilă la ieşirea
din contur
SDWP este suma pierderilor din
sistemul electroenergetic de alimentare:
ΔWC sunt piederile în liniile şi
cablurile de alimentare
ΔWT
sunt pierderile
în transformatoare
ΔWPR sunt pierderile datorate
circulatiei puterilor reactive
ΔWARM sunt pierderile datorate
regimului deformant
Pentru calculul
pierderilor din ecuația de bilanț se folosesc formulele din electrotehnică:
Având pierderile
determinate pe baza măsirătorilor și formulelor de calcul se poate trasa
diagrama Sankey
Mărimea
caracteristică
|
[MWh]
|
[%]
|
Energie intrată, luată din
reţea
|
|
100,00
|
Energie
ieşită
1. Energie utilă
2. Pierderi în cablurile
de alimentare
3. Pierderi in
transformatoare
4. Pierderi datorate
armonicelor
5. Pierderi datorate
energiei reactive
|
|
|
Total ieşiri
|
|
100,00
|
După analiza rezultatelor
bilanțului real și evidențierea pierderilor se propun măsurile necesare pentru
eliminarea acestor pierderi și optimizarea consumurilor energetice.
Exemplu
de măsuri de eficiență energetica:
- recuperarea căldurii de la compresoarele de aer și utilizarea ei la încălzire sau producerea incalzirea apei calde menajere (de exemplu la un Compresor ATLAS COPCO GA 75+ prin recuperarea căldurii se economiseste combustibilul corespunzator unui cazan de incalzire de 60kw.)
- inlocuirea transformatoarelor slab incarcate
- compensarea energiei reactive capacitive sau inductive
- utilizarea lampilor eficiente
- montarea
filtrelor de armonici
- înlocuirea sau mărirea secțiunii cablurilor electrice
- implementarea unui sistem de management energetic care să permită urmărirea în timp real a consumurilor energetice
Trebuie avut în vedere faptul că
unele categorii de fluxuri energetice intră în
conturul de bilanţ
dar nu sunt incluse ca atare sau nu sunt incluse deloc în factura
energetică, dar
trebuie luate în considerare la întocmirea bilanţului energetic. În
alte cazuri,
substanţe combustibile sunt utilizate în alte scopuri, puterea lor
calorifică nefiind
luată în considerare ca termen al bilanţului energetic. Ele apar în
evidenţa contabilă
a organizaţiei la alte capitole, iar valoarea lor se regăseşte în
costurile totale de
producţie.