Din activitatea noastra

VERIFICARI SI INCERCARI ALE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

1 Generalităţi
Rezistenţa de izolaţie este raportul dintre tensiunea continuă aplicată între doi electrozi în contact cu dielectricul şi curentul global care străbate acest dielectric.
Se măsoară în ohmi, kiloohmi sau megohmi.

Rezistenţa de izolaţie are două componente: rezistenţa de volum RV şi rezistenţa de suprafaţă RS. Rezistenţa de izolaţie totală este rezistenţa echivalentă a celor două rezistenţe considerate în paralel.

R = (RV x RS)/ (RV + RS)

Măsurarea rezistenţei de izolaţie se face după un anumit timp de la aplicarea tensiunii şi anume la 15s şi 60s şi uneori la 10 minute rezistenţele obţinute se notează cu R15 şi R60.
Pe baza acestor măsurători se poate calcula coeficientul de absorţie kabs şi indicele de polarizare kp, aceşti coeficienţi permit aprecierea stării de umiditate a izolaţiei.
Coeficentul de absorţie kabs,
kABS = R60 / R15
Dacă: kabs < 1,3 izolaţie umedă Kabs > 1,3 izolaţie uscată

Indicele de polarizare kp,
kp= R10 / R60
Dacă: kp < 1,5 izolaţie umedă Kp >1,5 izolaţie uscată

Factorul de pierderi dielectrice (tg).
Un condensator cu dielectric ideal, fără pierderi, defazează curentul cu 90o înaintea tensiunii aplicate la bornele sale. Un condensator cu dielectric real (dintr-un material electroizolant oarecare) face ca decalarea curentului să fie mai mică de 90o. unghiul  cu care este redus defazajul în raport cu defazajul ideal se numeşte unghi de pierderi dielectrice. Factorul de pierderi dielectrice, tg, caracterizează global starea izolaţiei astfel încât verificarea acestui factor poate să ne furnizeze date despre starea globală a izolaţiei.

Rigiditatea dielectrică, reprezintă valoarea maximă a intensităţii câmpului electric în care se poate afla o izolaţie fără să se străpungă.

Estr = Ustr / d, unde

Ustr – tensiunea de străpungere
d – distanţa dintre elecrozii între care se aplică tensiunea


2 Motoare electrice de curent alternativ
Măsurarea rezistenţei de izolaţie, se face cu megohmetrul de 500V pentru motoare cu tensiuni nominale mai mici de 500V, şi cu megohmetrul de 1000V pentru motoare cu tensiuni nominale cuprinse între 500 şi 3000V.
Măsurătorile se fac pentru fiecare fază în parte faţă de masă celelalte două faze fiind legate la masă.
Valoarea de control a rezistenţei de izolaţie dacă nu există alte prevederi se poate determina cu relaţia (dacă măsurarea se face la 20oC):

Riz = 8,5U / (100+P/100), Mohmi

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a celorlalte elemente constructive (lagăre, bandaje, rotorice, etc.) faţă de masă se face cu megohmetrul de 500V şi trebuie să aibă valori de peste 05 – 1 Mohmi
Verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor se face prin proba cu tensiune mărită. Încercarea se face pentru fiecare fază în parte, celelate fiind legate la masă. Durata încercării este de 1 minut
Valoarea tensiunii de încercare în fabrică este:

Uinc = 2UN + 1000 V, dar nu mai mică de 1500 V

În exploatare valoarea tensiunii de încercare se înmulţeşte cu un coeficient k, care are următoarele valori:
- k = 1 la punerea în funcţie
- k = 0,85 în cazul rebobinării parţiale sau totale
- k = 0,75 în cazul reviziilor curente.
Înainte şi după proba de încercare cu tensiune mărită se măsoară rezistenţa de izolaţie.

3 Transformatoare electrice
Ordinea efectuării încercărilor şi măsurătorilor este:
- verificarea rigidităţii dielectrice a uleiului
- măsurarea tg a uleiului
- măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor
- măsurarea tg a înfăşurărilor
- verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor
Uleiul se consideră corespunzător dacă valorile măsurate pentru rigiditatea dielectrică şi pentru tg sunt inferioare valorilor din tabelul 12.2

Data măsurării     Rigiditatea dielectrică (kv/cm)          tg
La 72 ore după umplere         180                            0,02
La punerea în funcţiune           160                            0,03
În exploatare                          120                            0,20

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor faţă de masă se face cu megohmetrul de 1000 V la tensiuni nominale ale înfăşurărilor de până la 10KV şi cu megohmetrul de 2500 V pentru înfăşurări cu tensiunea nominală mai mare de 10Kv.
Măsurarea se face între fiecare înfăşurare şi masă celelalte fiind legate la masă. Se măsoară R15 şi R60 pentru determinarea coeficientului de absorţie. Valoarea admisă pentru rezistenţa de izolaţie este: R60  450 M, iar coeficientul de absorţie kabs = 1,2.
Factorul de pierderi dielectrice tg, se face pentru fiecare înfăşurare celelalte două fiind legate la masă. Valoarea admisă pentru factorul de pierderi dielectrice este: tg = 0,04.
Verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor se face prin proba cu tensiune mărită alternativă, Uînc = (1,1 – 1,3)Un.

4.Cabluri electrice
Rezistenţa de izolaţie se măsoară cu megohmetrul de 1000V pentru cabluri cu tensiunea nominală mai mică de 1Kv şi megohmetrul de 2500V pentru cabluri cu tensiunea nominală mai mare de 1kV.
Valorile minime normate ale rezistenţei de izolaţie pentru cabluri cu la temperatura de 20oC:
U  1Kv; Riz = 50Mohmi.km
U  1Kv; Riz =100Mohmi.km
Rigiditatea dielectrică se verifică după reparaţii şi cel puţin odată la trei ani prin proba cu tensiune redresată mărită.
Tensiunile de încercare, curenţii de fugă şi timpul de menţinere pentru verificarea rigidităţii sunt:
Un = 6kV; Uînc = 30kV; Ifugă = 15A; t = 5min
Un = 0,5kV; Uînc = 2kV; t = 1min
Dacă din măsurători nu rezultă valorile de mai sus cablul este defect. Astfel putem avea următoarele tipuri de defecte:
-defecte de izolaţie, care provoacă punerea la pământ a unei
faze;
-defecte de izolaţie care provoacă punerea la pământ a două sau
trei faze sau scurtcircuitarea a două sau trei faze între ele, în unul sau mai multe locuri;
-întreruperea uneia sau a toate cele trei faze, fără punere la
pământ ssau cu punere la pământ atât a conductoarelor întrerupte cât şi a celor neîntrerupte;
-străpungerea trecătoare a izolaţiei (a unei faze faţă de pământ,
a uneia, a două sau trei faze între ele, cu sau fără punere la pământ);
Indiferent de tipul de defect trebuie determinat locul unde se manifestă pentru al putea înlătura. Se cunosc metode bine puse la lunct pentru determinarea locului de defect. Pentru ca aceste metode să fie corect aplicate este necesar uneori ca rezistenţa de trecere la locul defect să fie cât mai mică, dacă se poate neglijabilă (de ordinul ohmilor sau zecilor de ohmi). Pentru aceasta înaintea aplicării uneia din metodele de determnare a locului de defect se aplică arderea cablului. Există instalaţii speciale pentru arderea cablurilor care asigură tensiunea şi puterea necesară. Pentru un cablu defect se procedează în felul următor: cablul se deconectează, capetele fazelor se vor izola, se conectează instalaţia de ardere (între una din faze şi pământ sau între faze, în funcţie de natura defectului). Arderea se consideră teminată când s-a ajuns la valori foarte mici ale rezistenţei de trecere, care să permită apoi aplicarea unei metode pentru localizarea acestui defect.
În continuare se prezintă câteva metode pentru localizarea defectelor în cabluri cu menţiunea că pentru fiecare metodă există aparate specializate a căror funcţionare are la baza una din aceste metode:
Metoda inductivă: Se bazează pe principiul apariţiei unui câmp magnetic în jurul unui conductor parcurs de curent. Dacă se aplică cablului defect un curent de o anumită frecvenţă de la un generator de frecvenţă (f = 800…3000Hz) în jurul cablului se formează un câmp magnetic a cărui valoare este proporţională cu valoarea curentului din cablu. De-a lungul cablului cu ajutorul unei sonde de recepţie, se poate auzi un sunet care în locul de defect diferă faţă de sunetul din zonele unde cablul este bun.
Prin această metodă se pot determina:
-locul de defect
-traseul cablului
-adâncimea de pozare
Metoda măsurării în buclă: Se foloseşte când conductorul
cu izolaţie defectă nu este întrerupt, iar cablu posedă un conductor normal, fără defecte, distanţa până la locul defectului poate fi determinată prin metoda în buclă, bazată pe principiul punţii.
La un capăt al liniei de cablu se leagă conductorul defect cu cel sănătos printr-un scurtcircuitor cu secţiunea cel puţin egală cu cea a cablului. La celălalt cablu se conectează o punte de măsură cu galvanometru cu ac indicator. Rezistenţele A şi C se reglează pe puntea de măsură iar rezistenţele B şi D sunt alcătuite din conductoarele cablului. Aplicând principiul punţii rezultă lungimea până la locul de defect :

lx = 2LcC/ (A+C), unde Lc este lungimea cablului
Pentru aplicarea acestei metode sunt necesare următoarele
etape:
-se determină rezistenţa de trecere la locul defectului, cu ajutorul megohmetrului
-la capătul opus al liniei se montează scurtcircuitorul, între capătul sănătos şi cel defect
-se instalează puntea de măsură
-se calculează distanţa până la locul de defect cu formula de mai sus
Metoda capacitivă, se poate aplica numai în cazul
defectelor apărute în exploatare la care s-au întrerupt una sau mai multe faze. Are precizie ridicată şi se bazează pe faptul că că între lungimea cablului şi capacitatea sa există o relaţie de proporţionalitate.
Metoda prin impulsuri (ecometrică), se bazează pe reflexia impulsurilor elecrice la locul de defect datorită modificării impendanţei cablului în acel loc, şi măsurarea intervalului de timp din momentul trimiterii undei de impulsuri prin cablu şi sosirii impulsului reflectat. Aparatele care realizează acest lucru se numesc ecometre. Ele afişează mai multe mărimi: distanţa până la locul de defect, timpul de deplasare al impulsului, domeniul de măsură al distanţei, etc.
Metoda prin curent de audiofrecvenţă, se bazează pe măsurarea prin intermediul unei bobine sondă a câmpului magnetic din jurul cablului în care s-a injectat curent de audiofrecvenţă, produs de un emiţător. Cu ajutorul acestui sistem se poate determina precis traseul cablului, adâncimea de pozare, locul de defect şi localozarea manşoanelor de legătură.echipamentul standard se compune dintr-un emiţător şi un receptor.
Pentru cazul complex când este necesar determinarea defectelor în cabluri fără deconectarea acestora se pot folosii loatoarele pentru cabluri nedeconectate. Acestea permit ca într-un timp foarte scurt şă se măsoare distanţa până la locul defect prin metoda ecometrică. Acest sistem se comportă ca o siguranţă ultrarapidă cu curent reglabil între 10 şi 200A. Moduri de lucru:
-comandă manuală cu o singură conectare la un curent de declanşare preselectat
-comandă automată cu anclanşare după 6s. dacă apare o a doua declanşare pe durat a 30s, nu se mai reanclanşează
-comandă cu impulsuri pentru localizarea precisă a defectului.
Se conectează la fiecare 6 s pe durata unei jumătăţi de semialternaţe.

5 Condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere
Verificarea rigidităţii dielectrice a dielectricului condensatorului se face cu tensiune mărită. Valoarea tensiunii de încercare este Uinc = 3,5 Un. Timpul de menţinere este de 10 secunde.
Factorul de pierdere dielectric tg, se măsoară cu puntea Schering şi trebuie să fie tg = 0,008.
Cu prilejul măsurătorilor a factorului de pierderi dielectric se determină şi valoarea capacităţii condensatorului care se compară cu valoarea înscrisă pe plăcuţa condensatorului. Se admit abateri de până la 10% din valoarea nominală calculată pe fază.
Rezistenţa de izolaţie între borne şi carcasă se măsoară cu megohmetrul de 1000V şi trebuie să aibă valoare: Riz = 2500Mohmi

Din activitatea noastra

POZE INSTALATII ELECTRICE

SC MELIOR ELECTROINSTAL SRL HUNEDOARA

Proiectare, executie, verificare, punere in functiune instalatii electrice

Tablouri electrice

Aplicatii cu relee inteligente

Eficienta energetica si... profesionala

Masuratori electrice si audituri energetice

 (bilanturi electro si termoenergetice)

In apropiere de EOL... si  RA.
Centrale eoliene si baterii solare

Bilanturi energetice

''Instalatii electrice industriale" - Editura Corvin 2003

Revista INFO ELECTRICA

PT 20/0,4KV - alimentari cu energie

Tablou automatizari si actionari electrice

Masurarea marimilor neelectrice si controlul temperaturii

Tablou alimentare si protectie

Instalatii interioare iluminat

Instalatii electrice in hale industriale

Actionarea motoarelor cu convertoare de frecventa

Automatizari si comunicatie GPRS

Instalatii de sonorizare

Instalatii de supraveghere si acces

Automatizari cu automate programabile

"O lume ca nelumea este posibila, neintrerupta fiind de o alta ordine de lucruri"

"O lume ca nelumea este posibila,
neintrerupta fiind de o alta ordine de lucruri"
Mihai Eminescu, manuscrisul 2287 (Biblioteca Academiei)

În toamna anului 1928, o tânără de nouăsprezece ani din Braşov, România, Melania Serbu, se adresa lui Einstein în limba germana, informându-l că în opera celui mai mare scriitor român, Mihai Eminescu, apar aspecte ale relativitatii timpului si spatiului si se întreaba daca nu cumva acestea ar putea fi puse în legatura cu ideile lui Albert Einstein din teoria restrânsa a relativitatii.
Încercăm şi noi o punte de legătură între poezie – fizică – poezie, aşa cum au fost abordate cu o fineîe interpretativă superioară de „D. Mihalis Eminescu, vecinic doctorand în multe stiinti nefolositoare, criminalist în sensul prost al cuvântului, fost bibliotecar, când a si pradat biblioteca, fost revizor la scoalele de fete, fost redactor en chef al foii vitelor de pripas si al altor jurnale necitite colaborator”
Dimensiunile fiind noţiuni relative, variabile cu sistemul de referinţă, “Acum nu vedem nimic – abia peste o mie de ani vom vedea ceea ce în steaua X se petrece astazi” observa el în ms. 2276 A, fila 209.
Şi abia au trecut 125 de ani de la apariţia „Luceafărului”...

PRINCIPIUL RELATIVITATII RESTRANSE.
“Toate fenomenele fizice se desfăşoară identic, în toate sistemele de referinţă inerţiale, dacă condiţiile iniţiale sunt aceleaşi”
“Viteza luminii în vid este limita maximă de propagare a oricărui fel de acţiune”
“Paradoxul gemenilor – Timpul se dilată pentru un observator ce nu ia parte la miscare. Timpul este o mărime relativă, variabilă cu sistemul de referinţă”

Daca unul din gemeni ramane pe Pamant si celalalt calatoreste in univers, doi ani (un an merge şi un an se întoarece) cu viteza (v=299.985 Km/s) - viteza la care timpul practic se anihileaza, la intoarcere el isi va gasi fratele imbatranit, sau chiar mort de batranete, in timp ce el a ramas tanar. (pentru observatorul de pe pământ au trecut 200 de ani iar pentru cel aflat in nava cosmică 2 ani – motivul: un observator aflat în mişcare cu viteza luminii rămâne veşnic tânăr dar numai pentru celălat observator)
Einstein – Teoria relativităţii restranse, 1905

"Orice accelerare de miscare scade timp, sporeste spatiul. Cand unul din termeni creste, celalalt scade. Toate sunt intr-o eterna ecuatiune"
Eminescu - manuscris 2267, fila 76 verso.

"Ziua va fi secol, iar cand te vei intoarce, nu-l vei mai gasi pe Ruben, ci un alt om". "Acolo vei trai un secol si ti se va parea o zi... Eu singur voi fi mort si ingropat cand vei reveni tu, caci orele vietii tale vor fi sir lung de ani pentru pamant"...
Eminescu – Sărmanul Dionis,

“Timpul se dilată pentru un observator ce nu ia parte la miscare. Timpul este o mărime relativă, variabilă cu sistemul de referinţă”
Einstein - Teoria relativitatii restranse, 1905

„Pe muntele gigantic ce fruntea şi-o strecoară
Prin nori până la soare—trăieşte - un bătrân mag.
Când încă eram tânăr el tot bătrân era:
Al vremilor curs vecinic nu-l poate turbura.
.........................................................................
Dar el din a lui munte în veci nu se coboară,
Căci nu vrea ca să piardă din ochi a lumei căi,
Ca nu cumva măsura, cu care el măsoară”
Mihai Eminescu - Povestea magului calator in stele, 1872

"Şi se tot duce... S-a tot dus.
De dragu-unei copile,
S-a rupt din locul lui de sus,
Pierind mai multe zile.
...................................................
In locul lui menit din cer
Hyperion se-ntoarse
Şi, ca şi-n ziua cea de ieri,
Lumina şi-o revarsă.”
Eminescu - Luceafarul, 1883

„Viteza luminii în vid este limita maximă de propagare a oricărui fel de acţiune”
Einstein - Teoria relativitatii restranse. 1905

„Un cer de stele dedesubt,
Deasupra-i cer de stele -
Părea un fulger nentrerupt
Rătăcitor prin ele".
Eminescu - Luceafarul, 1883

„Căci la un punct albastru privirea-i aţintită:
L'a caosului margini un astru blând uşor;
Cale de mii de zile el cade 'ntr'o clipită,
Sboară ca gândul care l-aruncă în viitor"
Mihai Eminescu - Povestea magului calator in stele, 1872

„Pe când luna străluceşte peste-a tomurilor bracuri,
Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri
...............................................................................
În prezent cugetătorul nu-şi opreşte a sa minte,
Ci-ntr-o clipă gându-l duce mii de veacuri înainte;”
Eminescu – Scrisoarea I, 1881

"Inainte, se credea ca timpul si spatiul continua sa existe chiar daca scoti lucrurile din Univers; dupa teoria relativitatii, spatiul si timpul dispar o data cu lucrurile"...
Einstein

"Stii ca in puterea unei legi nu este spatiu desert; imensul spatiu pustiu fara materie nu exista - decat sub fruntea noastra"
Eminescu – Sarmanului Dionis,

“Timpul este o mărime relativă, variabilă cu sistemul de referinţă”
"atunci cand un barbat sta o ora in compania unei fete frumoase, i se pare un minut, dar cand sta un singur minut pe o plita incinsa i se va parea o ora".
Einstein, ce este relativitatea subiectiva,

"O, acest blestemat de timp, care e cand lung, cand scurt, fiind cu toate astea acelasi, cel putin remonterul o spune. Cand asteapta cineva iarna, la portita vreunui zaplaz pe draguta lui... si ea nu vine... si asteapta... si ea tot nu vine... ce-i timpul? O eternitate. Si cand citeste cineva o carte frumoasa... mii de tablouri se desfasoara pe dinaintea ochilor... cei- timpul? Un minut".
Eminescu, in povestirea "Archeus" (manuscris 2269, fila 33-34)


Oare de unde să se fi inspirat cei doi? Tot Eminescu dă o frumoasă explicaţie:
“Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar”
“În fiecare om se-ncearca spiritul Universului, se opinteste din nou, rasare ca o noua roza din aceeasi apa, oarecum un nou asalt spre ceruri”.
Eminescu – manuscrisul 2268, fila 39
.
Şi-acum…?
“Si-acum, biet nebun, stau fara rost / La fel de întelept precum am fost.”
(Faust – Goethe, traducerea Stefan Augustin Doinas).

SISTEM INFORMATIC PENTRU MONITORIZAREA

Fiecare etapa de dezvolatre a societatii omenesti a fost conditionata de resursele de existenta: hrana, energie, materii prime. Acum mai mult ca niciodata se impune o urmarire riguroasa a acestor resurse. In acest context propunem cititorilor o varianta de gestiune a consumurilor energiei electrice si a consumurilor de gaze naturale.
Sistemul permite urmarirea incadrarii consumului in limitele impuse de contractul de furnizare si avertizarea utilizatorului in cazul depasirii a limitelor impuse. Acest sistem permite integrarea tuturor consumurilor energetice: energie electrica, apa, gaz, aburi, oxigen, pacura, putand fi extins ulterior, realizabil in etape.
Monitorizarea consumurilor de energie electrica: Sistemul se compune din contoare electronice trifazate de energie electrica si transformatoare de curent. Aceste contoare sunt legate in bucla astfel: la zona I impulsurile sunt culese de doua concentratoare de impulsuri slave cu 8 intrari si apoi printr-un Convertor Moxa RS485 la Ethernet impulsurile sunt transmise prin reteaua Ethernet a societatii la server. La zona II impulsurile sunt culese de un Concentrator master tip ION7550RTU si apoi printr-un Convertor RS485 la RS232 sunt transmise la server.
De asemenea pot fi urmarite in timp real urmatoarele marimi electrice:
Energie, (kWh) Intrat/Ieşit Total
Energie activă (kWh) Intrat/Ieşit pe fază
Energie reactivă (kVARh) Intrat/Ieşit
Energie aparentă (kVA
Putere, (kW)
Putere reactivă (kVAR) pe fază şi total
Putere aparentă (kVA) pe fază şi total
Putere reactivă (kVAR) vârf mediu
Putere aparentă (kVA) vârf mediu
Vârf de putere medie (kW)
Curent mediu (media şi pe fază)
Vârf de curent mediu (media şi pe fază)
Curent Neutru
Frecvenţă
Factor de putere total
Factor de putere pe fază
Armonici de tensiune şi curent pe fază
Monitorizarea consumurilor de gaze naturale se face prin montarea contoarelor de gaze naturale. Impulsurile de la aceste contoare sunt culese de doua concentratoare de impulsuri slave cu 8 intrari pentru zona I de unde printr-un Convertor Moxa RS485 la Ethernet sunt transmise prin reteaua Ethernet a societatii la server. Pentru zona II impulsurile sunt preluate de Concentrator master tip ION7550RTU si apoi printr-un Convertor RS485 la RS232 sunt transmise la server.
Softul: Softul ION Enterprise si Softul generator de rapoarte permite calcularea si vizualizarea pe calculator a consumurilor tehnologice. Reteau de transmitere a impulsurilor se realizeaza din cablu ecranat din cupru de tipul CSYEY 2x1,5mm2. Softul realizeaza rapoarte retroactive pe orice perioada de timp.
Prezentam un sistem de telegestiune care urmareste consumurile de energie electrica si gaze naturala pentru doua zone aflate la distanta comunicatia realizandu-se prin reteaua Ethernet a societatii.

AUDIT ENERGETIC - BILANTURI ELECTROENERGETICE, TERMOENERGETICE SI COMPLEXE

Bilanţ energetic este documentul tehnic de bază în care se compară suma cantităţilor de energie care intră într-un contur dinainte stabilit şi suma cantităţilor de energie care ies din acelaşi contur, raportate la o unitate de referinţă expresivă (de exemplu: de timp, de producţie, ciclu tehnologic sau altele).
Contur de bilanţ este suprafaţa imaginară închisă în jurul unui echipament, instalaţie, secţie, uzină, întreprindere faţă de care se consideră intrările şi ieşirile de energie.
Din cele de mai sus rezultă că orice bilanţ energetic se referă la un anumit obiect de producţie sau la un anumit sistem de producţie şi este caracterizat de un anumit contur. Conturul de bilanţ coincide cu conturul fizic al obiectului sau sistemului de producţie la care se referă bilanţul.
Obiectul de producţie este un element al unei instalaţii productive care are o funcţie independentă şi pentru care se poate elabora un bilanţ energetic aparte.
Sistemul de producţie este un ansamblu de obiecte de producţie legate prin amplasament, funcţiuni şi timp de funcţionare şi care serveşte la realizarea unei sarcini de producţie.
Delimitarea noţiunii de obiect de producţie de cea de sistem de producţie nu este categorică, depinzând de unghiul de vedere în raport cu sarcina de producţie. În acest sens, de exemplu, un agregat component al unei linii tehnologice constituie un obiect de producţie când este privit în cadrul liniei tehnologice – care constituie, în acest caz, un sistem de producţie – dar acelaşi agregat este un sistem de producţie.

Conţinutul şi etapa de elaborare clasifică bilanţurile în două grupe mari:
􀂾 bilanţuri de proiect efectuate, fie cu prilejul proiectării unor obiective (echipamente, instalaţii) noi, fie la modernizarea sau reconstruirea unor obiective existente;
􀂾 bilanţuri pentru obiective existente efectuate la omologarea (bilanţul de omologare), recepţia (bilanţul de recepţie), sau la un moment dat din perioada exploatării obiectivului (bilanţul real şi bilanţul optimizat).

Normativul PE 902/1986: ”Normativ privind întocmirea şi analiza bilanţurilor energetice” – ICEMENERG 1995– prevede:
a) Obligativitatea elaborării de bilanţ electric pentru:
􀂾 ansamblul fiecărei unităţi economice cu un consum anual de energie electrică de 500.000 kWh sau mai mare, indiferent dacă energia provine din exteriorul unităţii sau din producţia ei proprie;
􀂾 fiecare secţie sau instalaţie, respectiv pentru fiecare agregat, care are un consum anual de energie electrică, procurată din exteriorul unităţii, secţiei sau instalaţiei ori agregatului sau din producţia proprie a acestora de 300.000 kWh sau mai mare pe secţie sau instalaţie, respectiv de 250.000 kWh sau mai mare, pe agregat.
b) Obligativitatea elaborării de bilanţ termic în toate cazurile analoage celor de la punctul a, când consumul de energie termică este de 200 Gcal sau mai mare pe total unitate economică, respectiv de 100 Gcal sau mai mare pe secţie sau instalaţie, respectiv de 75 Gcal sau mai mare pe agregat.
c) Obligativitatea elaborării de bilanţ de combustibil, pentru:
􀂾 ansamblul fiecărei unităţi, când consumul său anual de combustibil, inclusive cel al centralelor electrice şi termice proprii ale unităţii, indiferent de provenienţa combustibilului (din exterior sau din producţia proprie), dar fără luarea în considerare a resurselor energetice secundare combustibile din producţia proprie a unităţii, este de 250 t c.c. sau mai mare;
􀂾 fiecare secţie sau instalaţie, respectiv pentru fiecare agregat având un consum anual de combustibil de 200 t c.c. sau mai mare pe secţie sau pe instalaţie, respectiv de 150 t c.c. sau mai mare pe agregat, combustibilul provenind fie din producţia proprie a secţiei sau întreprinderii, respectiv a agregatului, fie din exteriorul acestora, incluzând şi consumul pentru producerea energiei electrice şi termice prin centrale electrice şi termice proprii, ale secţiei sau instalaţiei considerate, dar excluzând consumul din resurse energetice secundare combustibile rezultând din producţia proprie a secţiei sau instalaţiei, respectiv a agregatului.
d) Obligativitatea elaborării bilanţului de aer comprimat ori de câte ori capacitatea compresoarelor de aer comprimat este de 50 Nm3/min pe unitatea economică, secţie sau instalaţie ori agregat.
e) Obligativitatea reelaborării bilanţurilor pe ansamblul fiecărei unităţi economice, prevăzute la punctele a-d, la următoarele intervale maxime:
􀂾 2 ani pentru Wechiv depăşind 50.000 t c.c./an:
􀂾 3 ani pentru Wechiv cuprins între 15.000 şi 50.000 t c.c./an;
􀂾 5 ani pentru Wechiv mai mic de 15.000 t c.c./an
f) Obligativitatea reelaborării bilanţurilor pe secţiile, instalaţiile şi agregatele importante, prevăzute la punctele a-d, cu aceeaşi periodicitate ca bilanţurile pentru ansamblul unităţii din care fac parte; excepţie fac secţiile, instalaţiile şi agregatele pentru care, prin prescripţii specifice, se prevăd perioade mai scurte, în care caz reelaborarea bilanţurilor respective trebuie făcută la aceste din urmă perioade.

De exemplu, prescripţiile specifice apărute până acum prevăd pentru cuptoare industriale consumând combustibil, 3 ani, când consumul unui cuptor este cuprins între 100 şi 500 kg c.c./h şi 2 ani când consumul este mai mare de 500 kg c.c./h.

Dacă în cadrul unei unităţi apar modificări principale (amplificări importante, schimbări importante ale proceselor tehnologică etc.) între termenele prevăzute la punctele e şi f pentru reelaborarea bilanţurilor, este obligatoriu să se elaboreze bilanţuri noi (pe ansamblul unităţii şi pe părţile în care au apărut modificările) în termen de maximum un an de la data apariţiei modificărilor.

AUTOMATIZAREA FANTÂNILOR ARTEZIENE

Este foarte plăcut vara să simţi racoarea şi umezeala din aer pe care o emană o fântână arteziană. E şi mai plăcut când jeturile de apă urmează un anumit rimt, eliminând monotonia. Şi pentru că vara se apropie vă propunem o soluţie simplă, ieftină şi eleganta pentru automatizarea unei fântâni arteziene. Menţionăm că această soluţie funcţionează în unul din parcurile municipiului Hunedoara, parc altădată lăsat în paragină dar acum mobilat cu fântâni artezieni, ronduri de flori şi arbori frumos luminaţi.
Tema: Să se automatizeze o fântână arteziană cu cinci bazine de apă fiecare bazin având mai multe jeturi.
Construcţia fântânii existând, la fel şi instalaţia de apă (pompă, robineţi, etc.) a trebuit găsită o soluţie pentru a automatiza şi ilumina fântâna.

Soluţia adoptată a fost cu releele inteligente MOELLER EASY 500 şi ventile electromagnetice cu bobina la 12Vca de tip Dunfos.

Releu MOELLER EASY 500, este un releu inteligent care, pe baza unui program introdus de la butoanele sale sau cu un PC, realizează o schemă electrică.

Principalele funcţii sunt:

- releu multifuncţional

- releu de timp

- contor (înainte şi înapoi, contor direct, contor de frecvenţă, contor pentru orele de funcţionare)

- comparator de valori analogice

- ceas de comutare oara sau săptămânal

Caracteristici tehnice EASY819-DA-RC

- tensiune de alimentare, 12Vcc

- pierderi de putere, 2W

- intrari digitae, 8

- intrări analogice 0-10V, 2

- intrări numărare rapidă/frecvenţă, 2/2

- ieşiri (R/T), 4R

- LC-Display/Tastaură, Da/Da

- Sarcina de durată ieşire, 8A

- Cablu de conectare, 0,2 - 4,0mm2 rigid sau 0,2 – 2,5mm2 flexibil

- Dimensiuni, 71,5x90x58mm

Alimentarea in CC. Releele sunr legate la ieşirile Q2 şi Q3

Aceste relee pot comanda iluminat, motoare, etc.

Pentru utilizarea releeului EASY în aplicaţia prezentată am folosit funcţia 44 a releelor de timp. Adică la aplicarea tensiunii de alimentare contactul comutator al releeului de ieşire trece instantaneu în poziţia 15-18 (25-28), regim pulsatoriu începând cu puls. Timpii t1 şi t2 se pot regla separat.

Schema de pornire a pompei. Pompa este acţionată de un motor de curent

alternativ asincron cu rotorul bobinat având puterea de 7,5kw. Deoarece apar porniri şi opriri frecvente în sarcină am ales ca metodă de pornire a motorului pornirea cu softstarter.

Softstarterele sunt dispozitive electronice de putere care comandă pornirea unui motor prin aplicarea tensiunii reţelei de la 0 la 100% din valoare într-un timp care poate fi reglat, menţinând constant raportul tensiune /frecvenţă pentru a nu micşora cuplul de pornire (se ştie că acesta variază proporţional cu pătratul acestui raport).

Avantajele acestei metode:

- nu apar vârfuri de curent

- nu necesită întreţinere

- cuplul de pornire controlabil

- se evită şocurile mecanice şi şocurile de curent la pornire

Pentru a proteja echipamentul electronic de putere s-a ales schema de pornire a motorului cu softstarter şi Bypass. Adică după pornirea motorului softstarterul se baypassează cu un contact al unui contactor.

Avantajele folosirii aparaturii MOELLER, releu EASY pentru automatizarea fântânii si a softstarterului pentru pornirea motorului:

Releul EASY 512:

- uşurinţă în programare

- înlocuieşte multe componente

- programul poate fi schimbat pentru orice alta aplicaţie

- multitudine de funcţiuni

Softstarterul DS4:

- pornire fără şocuri

- curent controlabil la pornire
Pentru ambele echipamente aş mai vrea să amintesc simplitatea montajului cât şi o

fiabilitate ridicată. Dacă se realizează schema respectând indicaţiile producătorului nu apar probleme tehnice la punerea în funcţiune sau la exploatarea echipamentelor.

Vederea de ansablu a fantanii arteziene este prezentata in imaginea de mai jos. Se remarca existenta unui bazin central cu trei ventile electromagnetice si a altor patru bazine fiecare avand cate doua electroventile.

Apa este iluminata cu corpuri se iluminat corespunzatoare. Comanda acestora facandu-se tot de automatizarea prezentata. Practic releul Moeller EASY comanda succesiv, dupa un program, deschiderea/inchiderea electroventilelor si iluminatul acvatic. Poate ca imaginile nu sunt foarte sugestive dar fantana este in revizie avand termen de pornire 25.04.2008.

Bibliografie:

1. Agenda electrica Moeller, 2005

2. Moeller – produse si solutii de viitor, Automatizari – prezentare generala, 2005

3. Instalatii electrice industriale – Sorin Morancea, Ed. Corvin, 2003

4. Automation and control of pumps located at a large distance from the water tank – Sorin Morancea, Tehnica Instalatiilor, 2007

Ing. Sorin MORANCEA

Melior Electroinstal SRL Hunedoara

Mail: moranceas@yahoo.com

Tel/Fax:0788.572.476 / 0354.814.785

INSTALATII ELECTRICE INDUSTRIALE

Lucrarea de fata prezinta o parte din problemele instalatiilor electrice, adresandu-se celor care practica meseria de electrician. La baza ei sta o bogata literatura de specialitate cat si o experienta profesionala de peste douazeci de ani a autorului.

Structura cartii:

Capitolul 1. Componentele instalatiei electrice, documentatiile tehnico - economice corespunzatoare cat si problematica autorizari electricienilor conform regulamentelor in vigoare.
Capitolul 2. Elementele de baza teoretice din electrotehnica: electrostatica, electrocinetica,

electromagnetismul si curentul alternativ.

Capitolul 3. Caracteristicile principale ale materialelor conductoare si izolatoare cel mai des

folosite insistand asupra conditiilor care sunt impuse de normativele in vigoare la

folosirea acestora in instalatiile electrice.

Capitolul 4. Notiuni de tehnica iluminatului, realizarea instalatiilor de iluminat si dimensionarea coloanelor si circuitelor de iluminat.

Capitolul 5. Instalatiile interioare de forta; dimensionare, verificare si protectie. Am inclus tot

in acest capitol si o mica prezentare a motoarelor electrice deoarece finalitatea

acestor instalatii este alimentarea si comanda actionarilor cu motoare electrice.

De asemenea am considerat necesar ca acest capitol sa contina si date
despre instalatiile de forta prefabricate (bare capsulate) si liniile de contact.

Capitolul 6. Compensarea energiei reactive, dimensionarea si realizarea instalatiei de

compensare.

Capitolul 7. Instalatiile de legare la pamant .

Capitolul 8. Instalatiile de protectie contra traznetului. Dupa notiunile teoretice sunt

prezentate cateva instalatii de paratraznet.

Capitolul 9. Utilizarea microprocesoarelor la comanda actionarilor electrice. Sunt prezentate

notiunile de baza si exemple de aplicatii de actionari electrice comandate de

microprocesor (pornirea si reglarea vitezei motoarelor asincrone).

Capitolul 10. Mutatoare: Redresoare, convertoare de frecventa, variatoare de c.c., etc. Teorie

si aplicatii.

Capitolul 11. Acumulatoarele electrice. Scheme uzuale si aplicatii. Redresoare pentru

incarcarea acumulatoarelor.

Capitolul 12. Masurarile, verificarile si incercarile instalatiilor electrice. Este un capitol

important deoarece orice instalatie electrica trebuie sa respecte si sa satisfaca

normativele si normele in vigoare.

Capitolul 13. Normele de protectia muncii specifice

Capitolul 14. Lista normelor, normativelor si legilor in vigoare care trateaza instalatiile

electrice.

Capitolul 15. Anexe. Se prezinta date generale, simboluri, constante cel mai des folosite in

electrotehnica.

Automation and control of pumps located at a large distance from the water tank

Automation and control of pumps located at a large distance from the water tank

Author: Sorin MORANCEA, Melior Electroinstal SRL Hunedoara, moranceas@yahoo.com


A water supplying system is generally consisting in a collector (located near user) and one or more pumps located near the water source (wells, lakes, etc.). Water is being pumped by these pumps through the piping system and sent towards the collector. Most of the times, pumps are located at an adequate distance which doesn?€™t allow to be connected with a control cable to the collector. This fact makes impossible their control by traditional method. And thus the necessity of pumps being controlled by radio waves or more recently, by GSM, had arisen.
The level sensor is calculating the level from the collector and transmits it through the control cables to the control box. Here, the signal is being transmitted by GSM to the control board, activating the pump. This control board includes the safety equipment, climate-proof equipment, as well as the control equipment for starting pumps functioning. The communication equipment makes possible for the control board and the supplying board necessary for the functioning of the pump to stay in touch permanently. The scheme was conceived in such a way as to allow some manual, local or remote controls.
The GSM communication system is made by Siemens and consists of: communication modem, adjustable automat, the energy supply source and the magnetic aerial. This communication system is functioning by GPRS method. This system of transferring data files (GPRS) is a relatively new method added to GSM service which allow for the information being transmitted and received through a mobile-phone network. The maximum speed up to 171.2kbps are obtained using 8 access ways in the same time, thing which makes GPRS being three times higher than the transmission speed through nowadays communication networks and ten times higher than the rapid data transfer (CDS) through GSM networks. Speed is one of the main advantages of the GPRS as compared to CDS. High speed and instant connection is a very important feature for crucial applications.
Some economical calculations can be made in order to check the amount of energy saved through this automation.